Reflexul natural de a ne sprijini palma în momentul unei căzături poate duce la fracturi serioase, în special în zona încheieturii mâinii. Această leziune este una dintre cele mai frecvente probleme traumatice ale mâinii, afectând atât tinerii activi, cât și vârstnicii.
În timpul impactului, forța căderii este transmisă prin palmă către oasele delicate ale articulației încheieturii, care pot ceda sub presiune. „Cele mai des întâlnite sunt fracturile epifizei distale a radiusului, osul principal al antebrațului implicat în mobilitatea mâinii”, explică dr. Radu Ciuvică, medic primar Ortopedie și Traumatologie la Ponderas Academic Hospital.
Încheietura mâinii, zona cea mai fragilă
Specialiștii atrag atenția că majoritatea acestor fracturi sunt cauzate de căzături de la nivelul solului, când persoanele încearcă să atenueze impactul sprijinindu-se cu palma. Gravitatea leziunilor variază de la fisuri fine până la fracturi complete însoțite de deplasarea fragmentelor osoase, manifestate prin durere accentuată, edem și mobilitate foarte redusă.
Tipuri frecvente de fracturi ale mâinii
Pe lângă fracturile de încheietură, clinicienii întâlnesc și alte tipuri de leziuni osoase, precum:
- Fracturi ale metacarpienelor – oasele lungi din palmă, apărute în urma loviturilor directe sau în accidente sportive;
- Fracturi ale falangelor – oasele degetelor, frecvente în accidente casnice sau profesionale;
- Fracturi cominutive – când osul se sfărâmă în mai multe fragmente, necesitând adesea tratament chirurgical;
- Fracturi de stres – rare, cauzate de suprasolicitări repetate, cele mai întâlnite la sportivi.
Grupuri cu risc crescut
Oricine poate suferi o fractură, dar anumite categorii sunt mai vulnerabile. Sportivii și persoanele active sunt expuse frecvent leziunilor în urma traumelor directe sau căzăturilor, iar practicanții de arte marțiale pot suferi fractura „boxerului”, o fractură specifică degetului mic. „Un antrenament neadecvat la sacul de box este o cauză comună pentru aceste accidentări, care devin tot mai frecvente”, adaugă dr. Ciuvică.
La polul opus, persoanele în vârstă și femeile aflate la menopauză prezintă un risc crescut din cauza osteoporozei, ce implică o scădere a densității osoase și favorizează producerea fracturilor chiar și după traumatisme minore.
Simptome care impun atenție medicală imediată
Durerea intensă, tumefacția rapidă, vânătăile și dificultatea de a mișca mâna sunt semnale ce nu trebuie ignorate. Deformările vizibile și imposibilitatea de a mișca mâna indică leziuni grave. Prezența unor plăgi sau sângerări reprezintă o urgență medicală, iar pacientul trebuie să se prezinte cât mai rapid la un specialist. În unele cazuri, se poate auzi sau simți un trosnet în momentul fracturii.
Primul ajutor – pași esențiali
Este important să nu se încerce realinierea sau mobilizarea forțată a mâinii. Recomandările medicale includ:
- Imobilizarea membrului afectat;
- Păstrarea mâinii ridicate peste nivelul inimii;
- Aplicarea de gheață pentru reducerea inflamației;
- Consultarea promptă a unui medic specialist.
Diagnostic și tratament
Diagnosticul fracturii se confirmă prin examinare clinică și radiografie, care relevă dacă fragmentele osoase sunt deplasate sau nu. Medicul va verifica și prezența eventualelor plăgi, iar planul de tratament poate varia de la imobilizare în ghips la intervenția chirurgicală cu scopul de a accelera recuperarea și de a preveni pierderea mobilității articulare.
