Direcția Județeană de Mediu Dolj a publicat, la 17 aprilie 2026, raportul anual de monitorizare a calității aerului pentru anul 2025, care aduce vești încurajatoare privind depășirile limitelor de poluare în Craiova – acestea nu au fost înregistrate, conform datelor disponibile. Monitorizarea se realizează prin Rețeaua Națională de Monitorizare Automată a Calității Aerului (RNMCA), care cuprinde șase stații fixe: patru localizate în Craiova, una în Filiași și una în Calafat.
Cu toate acestea, raportul relevă un aspect important: singura stație din Craiova destinată măsurării particulelor fine PM2,5 a fost inoperabilă pe tot parcursul anului 2025, astfel că nu există date centralizate privind acest indicator esențial pentru evaluarea aerului respirat de locuitorii municipiului.
În cadrul raportului s-au monitorizat poluanți precum dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NO2, NOx), monoxidul de carbon (CO), ozonul (O3), pulberile în suspensie PM10 și benzenul, însă nu au fost prezentate informații referitoare la metale grele (plumb, cadmiu, nichel, arsen, mercur) sau hidrocarburi aromatice policiclice.
Sursele principale de poluare în Craiova
Conform raportului Direcției Județene de Mediu Dolj, citat de publicația locală Știri Craiova, traficul auto și cel feroviar rămân principalii generatori de emisii poluante, în special pe arterele intens circulate, cum sunt Calea București, Bulevardul Nicolae Titulescu și Bulevardul Decebal. Aceste surse produc emisii de substanțe chimice, pulberi și zgomot, afectând calitatea vieții în zonă.
Arderile din sectorul industrial includ centralele electrice și termice, dintre care cea de la Ișalnița, închisă complet în noiembrie 2025, a fost un emitter semnificativ de oxizi de sulf, azot, monoxid și dioxid de carbon, pulberi și compuși organici volatili. De asemenea, haldele de cenușă de la Ișalnița și Valea Mânăstirii au provocat spulberări de praf în condiții de vânt puternic.
Procesele industriale desfășurate de companii precum Cummins Generator Technologies, M.A.T., Reloc sau Ford au contribuit la emisia de poluanți și zgomot. În plus, încălzirea casnică pe timpul iernii a ridicat nivelul particulelor PM10, PM2,5, oxizilor de azot și monoxidului de carbon, în special datorită coșurilor de fum de joasă înălțime.
Șantierele de construcții și transportul materialelor pulverulente au generat cantități considerabile de praf, mai ales din cauza nerespectării normelor privind manipularea și depozitarea acestora. Sursele naturale, cum sunt terenurile agricole din apropierea orașului, dar și fenomene externe – cum ar fi norii de praf saharian – au influențat negativ calitatea aerului prin creșterea concentrației de pulberi și oxizi.
Arderea miriștilor și a materialelor plastice, precum și prezența zonelor nesalubrizate, constituie surse necontrolate de poluare, eliberând în atmosferă pulberi, oxizi și compuși organici periculoși pentru sănătate.
Raportul IQAir din 2025 situează România printre cele mai poluate țări europene, iar datele din județul Dolj reflectă o realitate complexă, ce necesită măsuri suplimentare pentru protejarea calității aerului și sănătății locuitorilor.
