Raportul anual al Direcției Județene de Mediu Dolj, publicat în aprilie 2026, oferă date despre calitatea aerului în județul Dolj pentru anul 2025, subliniind că în Craiova nu au fost înregistrate depășiri ale limitelor legale de poluare. Monitorizarea se realizează prin Rețeaua Națională de Monitorizare Automată a Calității Aerului (RNMCA), care dispune de șase stații fixe: patru în Craiova, una în Filiași și una în Calafat.
Cu toate acestea, raportul evidențiază o lacună importantă: singura stație din Craiova destinată monitorizării particulelor fine PM2,5 nu a funcționat pe tot parcursul anului 2025, ceea ce face imposibilă evaluarea completă a acestui poluant esențial pentru sănătatea publică.
În afară de PM2,5, au fost monitorizați poluanți precum dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NO2 și NOx), monoxidul de carbon (CO), ozonul (O3), pulberile PM10 și benzenul. Totuși, raportul nu oferă date privind metalele grele (plumb, cadmiu, nichel, arsen, mercur) sau hidrocarburile aromatice policiclice.
Principalele surse de poluare din Craiova
Conform raportului Direcției de Mediu Dolj, principalele cauze ale poluării aerului în Craiova sunt multiple:
Traficul auto și feroviar rămâne o sursă semnificativă, mai ales pe arterele intens circulate precum Calea București, Bulevardul Nicolae Titulescu și Bulevardul Decebal, generând emisii de substanțe chimice, pulberi și zgomot.
Arderile în industrie au fost o sursă principală până în noiembrie 2025, când centrala termică de la Ișalnița a fost închisă complet. Emisiile includeau oxizi de sulf, azot, monoxid și dioxid de carbon, pulberi și compuși organici volatili, iar haldele de cenușă de la Ișalnița și Valea Mânăstirii au contribuit la spulberările de praf în condiții de vânt puternic.
Procesele industriale și activitățile de producție ale unor companii locale, precum Cummins Generator Technologies, M.A.T., Reloc și Ford, au generat emisii poluante și zgomot, conform raportului.
Încălzirea casnică reprezintă o cauză importantă în sezonul rece, prin utilizarea unor combustibili diverși care favorizează creșterea nivelurilor de PM10, PM2,5, oxizi de azot și monoxid de carbon, în special datorită coșurilor de fum joase.
Șantierele de construcții și transportul necorespunzător al materialelor pulverulente au fost identificate ca surse importante de praf în atmosferă.
De asemenea, surselor naturale și accidentale le revine o parte din poluare, prin terenurile agricole adiacente orașului, norii de praf saharian și incendii accidentale.
Raportul menționează și sursele necontrolate, cum ar fi arderea miriștilor și a materialelor plastice sau zonele nesalubrizate, care generează pulberi, oxizi și compuși organici toxici.
Potrivit raportului IQAir pentru 2025, România se situează printre țările cu cel mai ridicat nivel de poluare din Europa, fapt ce subliniază importanța monitorizării eficiente și a măsurilor de reducere a emisiilor în zonele urbane precum Craiova.
