Direcția Județeană de Mediu Dolj a publicat pe 17 aprilie 2026 raportul anual privind calitatea aerului în județul Dolj pentru anul 2025. Documentul oferă o imagine generală despre starea poluării aerului în zonă, punctând faptul că în Craiova nu au fost înregistrate depășiri ale limitelor admise pentru poluanți.
Monitorizarea aerului în județ este realizată prin Rețeaua Națională de Monitorizare Automată a Calității Aerului (RNMCA), care cuprinde șase stații fixe: patru în Craiova, una în Filiași și una în Calafat. Cu toate acestea, raportul atrage atenția asupra faptului că singura stație din Craiova care ar trebui să măsoare concentrația particulelor fine PM2,5 nu a funcționat pe tot parcursul anului 2025, ceea ce a condus la lipsa unor date esențiale privind acest poluant deosebit de nociv.
În mod specific, raportul menționează monitorizarea poluanților SO2 (dioxid de sulf), NO2 și NOx (oxizi de azot), CO (monoxid de carbon), O3 (ozon), PM10 și PM2,5 (pulberi în suspensie) și benzen. Totuși, nu au fost furnizate informații despre prezența metalelor grele precum plumb, cadmiu, nichel, arsen sau mercur, nici despre hidrocarburile aromatice policiclice.
Surse majore de poluare în Craiova
Raportul indică mai multe surse principale care influențează calitatea aerului în oraș:
- Traficul auto și feroviar: constituie o sursă semnificativă de emisii poluante și zgomot, mai ales pe arterele intens circulate, cum ar fi Calea București, Bulevardul Nicolae Titulescu și Bulevardul Decebal.
- Arderile industriale: centralele electrice și termice din zonă, inclusiv cea de la Ișalnița (închisă complet în noiembrie 2025), au generat emisii de oxizi de sulf și azot, monoxid și dioxid de carbon, pulberi și compuși organici volatili. De asemenea, haldele de cenușă de la Ișalnița și Valea Mânăstirii au fost surse de praf, în special în condiții de vânt puternic.
- Activitățile industriale și de producție: companii precum Cummins Generator Technologies, M.A.T., Reloc, Ford și altele au contribuit la emisiile de poluanți și zgomot în atmosferă.
- Încălzirea casnică: în sezonul rece, utilizarea diverselor tipuri de combustibili pentru încălzirea locuințelor a crescut nivelurile de PM10, PM2,5, oxizi de azot și monoxid de carbon, în special din cauza coșurilor de fum cu evacuare joasă.
- Șantierele și transportul materialelor pulverulente: lucrările de construcții și nerespectarea regulilor privind manipularea și depozitarea materialelor au fost surse semnificative de praf.
- Surse naturale și accidentale: terenurile agricole din apropierea orașului, praful adus de vânt din Sahara și incendiile accidentale au contribuit la sporirea particulelor și oxizilor din aer.
- Surse necontrolate: arderea neautorizată a miriștilor și a materialelor plastice, precum și zonele nesalubrizate au generat poluanți periculoși, inclusiv pulberi și compuși organici volatili.
În context european, România se situează printre țările cu niveluri ridicate de poluare, conform raportului IQAir 2025 privind calitatea aerului.
