Direcția Județeană de Mediu Dolj a publicat pe 17 aprilie 2026 raportul anual privind calitatea aerului pentru anul 2025, evidențiind că în Craiova nu au fost înregistrate depășiri ale limitelor de poluare monitorizate. În județul Dolj, supravegherea calității aerului este asigurată prin Rețeaua Națională de Monitorizare Automată a Calității Aerului (RNMCA), care cuprinde șase stații fixe: patru în Craiova, una în Filiași și una în Calafat.
Cu toate acestea, raportul relevă faptul că singura stație din Craiova responsabilă pentru măsurarea particulelor fine PM2,5 nu a funcționat pe parcursul anului 2025, ceea ce înseamnă că nu există date centralizate pentru acest parametru esențial în evaluarea poluării aerului. În cadrul monitorizării s-au analizat nivelurile poluanților SO2 (dioxid de sulf), NO2 și NOx (oxizi de azot), CO (monoxid de carbon), O3 (ozon), PM10 și benzen. Raportul nu conține informații despre concentrațiile metalelor grele sau hidrocarburilor aromatice policiclice.
Sursele principale de poluare în Craiova
Conform raportului Direcției Județene de Mediu Dolj, poluarea atmosferică în zona urbană este influențată de următoarele surse majore:
Traficul auto și feroviar: Acestea constituie surse importante de emisii chimice, particule și zgomot, afectând în special arterele cu trafic intens precum Calea București, Bulevardul Nicolae Titulescu și Bulevardul Decebal.
Arderile în industrie: Centralele electrice și termice, inclusiv fosta centrală de la Ișalnița, închisă în noiembrie 2025, au contribuit la emisiile de oxizi de sulf, azot, monoxid și dioxid de carbon, precum și de pulberi și compuși organici volatili. Hâldele de cenușă ale acestor centrale au generat spulberări de praf în condiții de vânt puternic.
Procese industriale și activități de producție: Mari companii din zonă, cum sunt Cummins Generator Technologies, M.A.T., Reloc sau Ford, au fost surse de poluare atmosferică și zgomot.
Încălzirea rezidențială: Folosirea diverselor combustibili în sezonul rece a fost un factor important în creșterea nivelurilor de PM10, PM2,5, oxizi de azot și monoxid de carbon, mai ales datorită coșurilor de fum situate la înălțime redusă.
Șantierele de construcții și transportul materialelor pulverulente: Activitățile de construcții și neglijența în transportul și depozitarea materialelor au generat cantități semnificative de praf în aer.
Surse naturale și evenimente accidentale: Influențele terenurilor agricole din apropiere, praful saharian, precum și incendiile accidentale, au aportat la creșterea concentrațiilor de pulberi suspendate și oxizi în atmosferă.
Surse necontrolate: Arderea miriștilor, a materialelor plastice și zonele defavorizate din punct de vedere al salubrizării continuă să reprezinte o problemă ecologică, generând poluanți periculoși.
România figurează printre țările cu cel mai ridicat nivel de poluare din Europa, conform raportului IQAir privind calitatea aerului în 2025, fapt ce subliniază necesitatea unor măsuri suplimentare și monitorizarea atentă, inclusiv repornirea stației de măsurare PM2,5 din Craiova.
