Premierul bulgar Rumen Radev a refuzat oficial invitația președintelui francez Emmanuel Macron de a participa, pe 13 iulie, la reuniunea de la Paris a „Coaliției celor dornici” (Coalition of the Willing), format creat pentru sprijinirea Ucrainei, unde s-a aflat și Nicușor Dan. Radev a tranșat scurt situația în fața jurnaliștilor, afirmând că locul Bulgariei nu este la acea masă, scrie Sofia Globe.
Bulgaria nu mai vrea să sprijine Ucraina
Aflat totuși la Paris pe 14 iulie pentru a asista la parada de Ziua Națională a Franței, șeful executivului de la Sofia a explicat că țara sa nu dorește să mai facă parte dintr-o coaliție care insistă pe continuarea asistenței financiare și militare pentru Kiev. În viziunea sa, prelungirea conflictului prin mijloace militare nu reprezintă o soluție, fiind nevoie, în schimb, de o misiune diplomatică puternică pentru a pune capăt escaladării violențelor.
Această poziționare marchează o ruptură totală față de linia politică a fostelor guverne de la Sofia. Bulgaria aderase la „Coaliția celor dornici” în anul 2025, sub cabinetul condus de Rossen Zhelyazkov, asumându-și atunci roluri logistice și de securitate maritimă non-combat.
Mai mult, în primăvara acestui an, cabinetul precedent aprobase semnarea unui acord bilateral de securitate cu Ucraina, valabil pe zece ani. Odată cu preluarea puterii de către Rumen Radev, la data de 8 mai, noul guvern a stopat livrările de echipamente militare către Kiev și a anunțat că Bulgaria nu dispune de resursele financiare necesare pentru a contribui la fondurile NATO destinate Ucrainei.
Radev critică și sancțiunile aplicate Rusiei
Absența Bulgariei de la discuțiile de la Paris a fost extrem de vizibilă, în condițiile în care la eveniment au fost prezenți lideri de prim rang, printre care președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele României, Klaus Iohannis, precum și președinții Comisiei Europene și Consiliului European.
În plus, Radev a ținut să se distanțeze și de anunțul recent privind crearea unei noi alianțe europene pentru apărarea comună împotriva atacurilor cu rachete balistice, din care fac parte state precum Germania, Franța, Italia, Marea Britanie sau Spania. Premierul bulgar a subliniat că astfel de decizii de securitate colectivă se iau exclusiv în formatele oficiale ale UE și NATO, unde Bulgaria își poate exercita cu adevărat greutatea politică.
Pe lângă refuzul militar, liderul de la Sofia a adoptat o poziție critică și în privința sancțiunilor economice impuse Moscovei. Radev a cerut o evaluare a eficienței acestora, întrebându-se retoric de ce s-a ajuns la discutarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni când precedentele 20 nu și-au atins scopul. În opinia sa, măsurile punitive nu trebuie structurate astfel încât să dăuneze în primul rând economiilor statelor care le impun.
Mai mult, premierul a dezvăluit că a folosit amenințarea cu veto-ul pentru a proteja interesele economice ale Bulgariei. Sofia a cerut și a obținut eliminarea unei persoane de pe lista de sancțiuni europene, entitate care avea legătură directă cu funcționarea metroului din capitala bulgară.
