Sistemul sanitar din România se confruntă cu un dezechilibru semnificativ în modul de alocare a bugetului. Deși fondurile totale destinate serviciilor spitalicești au crescut constant, o proporție considerabilă este dedicată majorărilor salariale în dauna serviciilor medicale oferite pacienților.
Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), evidențiază că o mentalitate răspândită în rândul pacienților, care evită medicina de familie și ambulatoriul de specialitate, pune o presiune crescută asupra spitalelor. Mulți preferă să se adreseze direct unităților de primiri urgențe, ceea ce determină o alocare financiară majoră pentru spitalizări.
Potrivit datelor CNAS, din totalul de 77,87 miliarde lei disponibili pentru 2025, spitalele românești primesc 34,73 miliarde lei. Din această sumă, aproape 17 miliarde lei sunt alocate spitalelor generale pentru tratamentul pacienților, iar aproape 16,94 miliarde lei (48,7% din bugetul spitalicesc) sunt destinați exclusiv acoperirii creșterilor salariale ale personalului medical și administrativ.
Restul bugetului spitalicesc se distribuie pentru diverse tipuri de servicii medicale. Majoritatea sumelor rămase, aproximativ 11 miliarde lei, sunt alocate pentru internările continue ale pacienților cu afecțiuni acute, fiind aplicat sistemul de plată pe cazuri (DRG). De asemenea, spitalizarea de zi pentru investigații și proceduri rapide primește 2,29 miliarde lei, iar internările pentru bolnavii cronici în regim continuu beneficiază de 1,59 miliarde lei.
Serviciile mai specializate, cum ar fi radioterapia în regim de spitalizare de zi, primesc 0,74 miliarde lei, în timp ce îngrijirile paliative, destinate pacienților în faze terminale, sunt finanțate cu doar 0,24 miliarde lei. Acestea sunt în mare parte oferite de furnizori privați, care controlează aproximativ 70,5% din acest sector.
În ciuda creșterii de peste trei ori a finanțării totale din 2016 până în 2025 (de la 4,7 miliarde euro la 15,3 miliarde euro), eficiența sistemului medical rămâne limitată. Modelul ideal de finanțare piramidală, cu baza în medicina primară, este practic ignorat. Medicina de familie, care asigură 100% acoperire prin cabinete comunitare private, beneficiază în 2025 de doar 4,97 miliarde lei, o sumă mult mai mică comparativ cu alocările spitalelor.
Pentru a crește eficiența și performanța sistemului, CNAS propune o reformă radicală a mecanismului de plată pentru medicii de familie, însă datele și impactul acestei schimbări vor fi urmărite în următorii ani.
