Băile Govora se remarcă printr-o tradiție balneară care datează de la începutul secolului XX. Stațiunea dispune de un drum balnear ce leagă principalele obiective – de la parcul central și pavilionul principal de băi, până la izvoarele din pădure – traversând peisaje încântătoare prin poteci amenajate, foișoare, poduri metalice și buvete special construite pentru consumul apelor minerale.
Acest traseu a fost conceput pentru a oferi o experiență completă de relaxare și tratament, combinând plimbările în aer curat cu hidroterapia și cura cu aer ozonat. Stațiunea, situată în județul Vâlcea, se întinde pe o suprafață compactă de aproximativ 20 de hectare, unde spațiile verzi asigură conexiunea armonioasă între hotel, stabilimentul de băi, cazinou și izvoare.
Băile Govora au fost incluse ca prima oprire într-un itinerar inedit realizat de Muzeul de Arhitectură din România (MUZA), un proiect care explorează conceptul de „fantezie” în urbanism și arhitectură. Conceptul, prezentat de arhitecta Ilinca Păun Constantinescu, reflectă distanța între viziunea ideală a unui spațiu și realitatea lui concretă, iar Govora servește drept exemplu prin modul în care a fost planificată și dezvoltată la sfârșitul secolului XIX.
Stațiunea nu s-a format întâmplător, ci ca răspuns la un ideal modernist în care sănătatea, mediul natural și arhitectura au fost concepute ca o unitate. În acest sens, Băile Govora se aliniază celor mai renumite stațiuni europene din acea perioadă, precum Vichy în Franța sau Karlovy Vary în Europa Centrală. Anatomia orașului a fost construită în jurul a patru repere esențiale.
Primul este parcul balnear, o zonă naturală organizată de peste 20 de hectare care definește structura și spațiul stațiunii. Această idee a fost aplicată și în alte stațiuni românești, cum este traseul balnear de la Călimănești-Căciulata.
Al doilea punct de referință este stabilimentul de băi, inima funcțională a stațiunii concepută de arhitectul Ernest Doneaud. Deși aflat în prezent într-o stare de uitare, clădirea păstrează elemente originale, cum sunt plăcuțele ceramice Villeroy & Boch și un design spațial foarte bine gândit.
Marele Hotel Palace, construit pe o structură antiseismică sofisticată, ocupă un loc central în această rețea urbană, asigurând un confort sporit prin orientarea atentă a camerelor spre soare.
În completarea ansamblului, cazinoul proiectat de Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect diplomată din România, aduce un accent cultural și social, inspirat de cazinourile imperiale din stațiuni precum Vatra Dornei.
Expoziția dedicată Băilor Govora, găzduită de Muzeul de Arhitectură, aduce în prezent această moștenire complexă, segmentând poveștile stațiunii în cinci capitole ce acoperă de la fantezia originară a peisajului ca medicament până la evoluția urbanistică sub regimul comunist, oferind o perspectivă bogată asupra unui loc în care trecutul și modernitatea se întâlnesc armonios.
