Probele scrise ale examenului național de Bacalaureat 2026, sesiunea de toamnă, au început luni, 10 august, cu prima probă – limba și literatura română. Subiectele au fost publicate de Libertatea.ro, oferind elevilor perspective clare asupra cerințelor primite la această etapă decisivă a încheierii studiilor preuniversitare.
La profilurile real, tehnologic și vocațional (excluzând pedagogicul), Subiectul I a constat într-un fragment din volumul de memorii „Am ales teatrul” al actriței Maria Filotti. Textul, extras din capitolul „La Iași. În vreme de război”, relatează experiențele autoarei în timpul Primului Război Mondial, când s-a refugiat la Iași, activând ca actriță și infirmieră într-un spital improvizat. Elevii au fost solicitați să explice expresii, să identifice orașele de proveniență ale actorilor refugiați, să precizeze profesia artistei și motivele refugierii, precum și să evidențieze o trăsătură morală a acesteia. În plus, au redactat un text argumentativ de cel puțin 150 de cuvinte referitor la implicarea civică în situații de criză.
Subiectul II a inclus un fragment din piesa „Chițimia” de Ion Băieșu, cerând ca rolul notațiilor autorului să fie prezentat în minimum 50 de cuvinte. La Subiectul III, elevii au trebuit să redacteze un eseu de cel puțin 400 de cuvinte despre caracteristicile unui text narativ semnat de Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu.
La filiera teoretică, profilul umanist, structura subiectelor a fost diferită, cu accent pe opera poetului George Bacovia la Subiectul III.
Detalii privind organizarea examenului
Durata fiecărei probe scrise este de trei ore, măsurată de la momentul distribuirii subiectelor. Candidații pot părăsi sala doar după ce a trecut o oră și jumătate, fără voie să ia subiectele cu ei. Dacă, din motive obiective neimputabile elevului, lucrarea trebuie anulată sau rescrisă în centrul de examen, timpul alocat redactării poate fi prelungit cu până la o oră, conform regulilor stabilite de Comisia Națională de Bacalaureat.
Elevii pot corecta răspunsurile greșite prin tăierea răspunsului incorect cu o linie orizontală și înscrierea corectă lângă acesta. Aceeași metodă se aplică și în cazul subiectelor tip grilă, unde răspunsul corect poate fi încercuit. Pentru a evita confuziile, ultima variantă a răspunsului trebuie să fie clară.
Procedura de corectare și anonimizare
La corectarea lucrărilor, datele personale ale candidaților sunt anonimizate automat pe platforma digitală destinată evaluării, fără sigilarea manuală a colțului din dreapta sus al primei foi de examen. După probă, lucrările sunt scanate și verificate în raport cu borderoul de predare. Evaluarea este efectuată de doi profesori din diferite zone ale țării, iar dacă diferența între note depășește un punct, lucrarea este reevaluată de alți doi profesori. Nota finală este calculată ca medie aritmetică a celor două note centrale, rotunjirea nefiind permisă.
O noutate importantă introdusă anul acesta constă în corectarea digitalizată a lucrărilor. În anii anteriori, procedura de scanare a întâmpinat uneori blocaje tehnice care au prelungit așteptarea elevilor în săli. Protocolul a fost adaptat astfel încât elevii să nu fie nevoiți să rămână în sală în cazul apariției unor noi dificultăți tehnice.
