Costel Alexe este în prezent singurul președinte de consiliu județean care rămâne în funcție în timp ce se judecă două dosare de corupție distincte. Aceste procese vizează fapte comise în anul 2020, iar avocatul său pare să utilizeze strategii menite să întârzie solutionarea cauzelor, mizând pe stingerea răspunderii penale prin prescripție în perioada primăverii și toamnei anului 2028.
Ambii termeni limite pentru prescrierea faptelor incriminate apar pe parcursul celui de-al doilea mandat consecutiv al lui Alexe la conducerea Consiliului Județean Iași. Infracțiunile de care este acuzat, respectiv luare de mită și abuz în serviciu, au o perioadă de prescripție de opt ani, care expiră pe 6 aprilie 2028 în cazul Dosarului Tabla și pe 11 noiembrie 2028 în Dosarul Școlii Populare de Arte Iași.
Actualmente, ambele dosare sunt încă pe fond: Dosarul Tabla (1338/1/2022) se judecă la Înalta Curte, iar Dosarul Școlii Populare de Arte Iași (3991/99/2022) este la Tribunalul Iași. Pentru Dosarul Tabla, Alexe este acuzat că, pe vremea când era ministru al Mediului, ar fi primit mită 22 de tone de tablă în schimbul eliberării certificatelor de mediu către combinatul siderurgic din Galați. Înalta Curte a stabilit un nou termen pentru 28 aprilie 2026.
În cel de-al doilea caz, Alexe este acuzat că, în calitate de președinte al CJ Iași, l-ar fi numit ilegal pe Vlad-Corneliu Babă în funcția de director al Școlii Populare de Artă „Titel Popovici”. Tribunalul Iași a programat un nou termen pe 27 aprilie 2026.
Un punct comun în ambele cazuri îl reprezintă perioada lungă și excesivă a procedurii de cameră preliminară, care, deși prin lege ar trebui să dureze maximum două luni, s-a extins pe durata a doi ani. Această întârziere a fost în mare parte determinată de contestările apărării, în special solicitările de excludere a interceptărilor obținute în anchetă.
Apărătorii lui Alexe au contestat interceptările pe motiv că acestea ar fi fost realizate cu implicarea Serviciului Român de Informații (SRI), invocând Decizia Curții Constituționale nr. 26/2019, care limitează atribuțiile SRI în procesul penal și interzice implicarea acestuia în activități de urmărire penală sau strângere de probe.
Cu toate acestea, procurorii DNA au explicat ferm că supravegherea tehnică a fost pusă în practică exclusiv de ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, prin Serviciul Tehnic al acestei instituții. Ei au detaliat că SRI nu a avut niciun rol tehnic în executarea mandatelor de interceptare, iar datele au fost generate și gestionate automatizat, în centrele operatorilor de telecomunicații, fără intervenția directă a SRI.
Astfel, manevrele apărării au contribuit la prelungirea excesivă a etapelor procedurale, permițând amânări repetate ale termenelor și adâncind temerea că scopul real este blocarea soluționării dosarelor până la expirarea termenelor de prescripție.
