Capitala Ucrainei, Kiev, a fost scena unui atac aerian prelungit orchestrate de forțele ruse, desfășurat timp de mai bine de opt ore și implicând rachete balistice și drone. Operațiunea a vizat mai multe cartiere rezidențiale, provocând moartea a 13 persoane și rănirea altor 33, alături de pagube materiale considerabile.
Printre locațiile grav afectate se numără un spital destinat copiilor, unde explozia a cauzat prăbușiri parțiale și distrugeri ale echipamentelor medicale. Ferestrele clădirii au fost spulberate, iar funcționarea normală a instituției a fost puternic perturbată.
Autoritățile ucrainene au menționat că sistemele de apărare antiaeriană au fost intens solicitate pe durata atacului, însă volumul mare de proiectile a depășit capacitatea de interceptare, ceea ce a permis izbucnirea unor incendii și distrugeri majore la blocuri de locuințe și infrastructură civilă.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat ferm acest val de atacuri, subliniind că Moscova continuă să investească în rachete balistice și escaladează conflictul, în timp ce comunitatea internațională nu răspunde suficient de prompt și decisiv la aceste acțiuni.
Pe fondul acestei situații tensionate, sistemele radar din România au detectat o dronă rusească care a intrat în spațiul aerian național, fiind ulterior doborâtă în județul Tulcea, ceea ce a generat o alertă sporită în regiune.
Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a confirmat victimele și avarierea unei instituții medicale, precum și a unei unități de învățământ, menționând că atacurile au dus, de asemenea, la incendierea unei facilități industriale în regiunea Brovari, unde și-a pierdut viața o persoană.
În ultimele luni, intensificarea incursiunilor pe distanțe lungi a avut ca efect o creștere semnificativă a numărului victimelor civile în ambele tabere. La rândul său, forțele aeriene ucrainene au raportat lansarea unor rachete de tip „Kalibr” din Marea Neagră, unele dintre ele traversând pe deasupra localității Kaharlîk înainte de a lovi ținte din jurul capitalei.
Ca răspuns la gravitatea situației, țările membre NATO de pe flancul estic, inclusiv Polonia și România, și-au intensificat măsurile de securitate. Comandamentul militar polonez a activat sistemele antiaeriene și a ridicat avioane de luptă pentru păstrarea controlului asupra spațiului aerian de la graniță.
Ministerul Apărării Naționale din România a comunicat că radarele au interceptat ținte aeriene în apropierea frontierei. Pentru monitorizare și reacție au fost mobilizate două aeronave de luptă spaniole aflate sub comanda NATO, precum și un elicopter al Forțelor Aeriene Române, pe fondul pătrunderii dronei rusești în spațiul aerian românesc.
