Astmul bronșic reprezintă o importantă problemă de sănătate publică în România, afectând mai mult de un milion de persoane, cu o prevalență estimată între 4% și 9% din populația generală. Deși această afecțiune cronică poate fi gestionată eficient prin prevenirea crizelor, mulți pacienți nu respectă recomandările medicale și ignora tratamentul adecvat. La nivel global, astmul cauzează anual peste 450.000 de decese.
Astmul – cea mai frecventă boală cronică în rândul copiilor
Societatea Română de Pneumologie (SRP) subliniază că astmul este una dintre cele mai comune afecțiuni cronice la copii, cu o prevalență de peste 10%. Numărul cazurilor crește constant, rata de afecțiune crescând cu aproximativ 50% la fiecare zece ani. În rândul copiilor, astmul alergic afectează până la unul din cinci. La nivel global, în 2023, peste 363 de milioane de persoane au fost diagnosticate cu astm, iar boala a provocat aproximativ 442.000 de decese.
Majoritatea deceselor, peste 80%, survin în țările cu venituri mici și medii, unde subdiagnosticarea și accesul limitat la tratament rămân obstacole majore în controlul astmului.
Provocările tratamentului în România
În România, astmul este frecvent subdiagnosticat și tratat insuficient. Mulți pacienți se prezintă la medic doar în urma unor episoade severe, iar tratamentul este adesea administrat necorespunzător. Profesorul doctor Florin Mihălțan, președintele SRP, explică că bolnavii folosesc frecvent doar medicația de urgență, ignorând tratamentul de fond, ceea ce crește riscul apariției crizelor grave și a spitalizărilor. Accesul la terapii inhalatorii moderne și la terapii biologice este esențial pentru un control eficient al bolii, la fel ca și compensarea costurilor tratamentului.
Mărturia unei paciente cu astm sever
Nora Ioniță, care de mai bine de 20 de ani este diagnosticată cu astm sever, consideră această boală „o afecțiune șmecheră”. Ea povestește că astmul provoacă fluctuații între momente în care pare că boala a dispărut și altele în care îi limitează drastic viața de zi cu zi. Pacienta subliniază dificultățile psihice și fizice cauzate de boală, dar și impactul major al autoevaluării greșite a stării de sănătate, frecventă în rândul românilor. Mulți se obișnuiesc cu suferința și consideră simptomele ca fiind normale.
„Astmul face să crezi că ai scăpat de el, dar nu renunță niciodată. Este o boală care poate avea consecințe grave, chiar fatale, iar pacienții nu sunt pe deplin conștienți de pericolul pe care îl reprezintă”, afirmă Nora Ioniță.
Importanța tratamentului continuu și a prevenției
Profesorul Florin Mihălțan insistă asupra necesității unui tratament constant pentru astm, care să nu se limiteze la medicația de urgență. Profesorul Ruxandra Ulmeanu, directorul Școlii Societății Române de Pneumologie, arată că terapia antiinflamatoare inhalatorie este esențială în managementul modern al bolii și în prevenirea exacerbațiilor.
În concluzie, astmul rămâne o boală cronică gravă, adesea subdiagnosticată și tratată necorespunzător în România, cu un impact major asupra vieții pacienților, în special a celor tineri. Promovarea evaluării corecte și accesul la tratamente moderne sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității vieții celor afectați.
