Pe 7 iunie, Armenia va desfășura alegeri parlamentare care vor reprezenta un moment decisiv pentru orientarea sa în politica externă. Sub conducerea prim-ministrului Nikol Paşinian, țara a adoptat o poziție tot mai indepedentă față de Kremlin, căutând apropierea de Uniunea Europeană și Statele Unite.
Deși Rusia continuă să joace un rol important în Armenia, impactul său nu mai este atât de dominant ca în trecut. Expertul Irina Neagu, manager de proiect în cadrul think tank-ului american German Marshall Fund of the United States, explică faptul că rolul Moscovei a scăzut semnificativ, iar influența rusă este percepută din ce în ce mai mult cu scepticism de către populația armeană, mai ales după conflictul din Nagorno-Karabakh.
Schimbarea este una graduală și atent calculată: Armenia a redus implicarea în Organizația Tratatului de Securitate Colectivă și a obținut retragerea grănicerilor ruși de la aeroportul Zvartnots, în timp ce a diversificat colaborările de securitate, inclusiv cu Franța și India. Cu toate acestea, țara rămâne formal parte a unor structuri regionale dominate de Rusia, iar prezența militară rusă și controlul asupra unor active strategice persistă.
În acest context geopolitic complex, Irina Neagu subliniază că oportunitățile pentru România în regiunea extinsă a Mării Negre sunt preponderent economice și strategice, nu doar diplomatice. Armenia poate deveni un teren fertil pentru interesele economice românești în sectoare precum infrastructura, transporturile, energia și construcțiile, în cazul în care proiectele regionale de conectivitate vor progresa.
Această zonă poate funcționa ca un punct de convergență important între interesul american pentru securitate și conectivitate în Caucazul de Sud și obiectivele României de integrare în noile coridoare economice dintre Europa și Asia. Totuși, competiția este intensă, iar succesul nu este garantat.
Referitor la influența Rusiei asupra alegerilor parlamentare din Armenia, aceasta este predominant indirectă și se manifestă prin campanii informaționale și de influență menite să polarizeze dezbaterea publică pe tema orientării geopolitice a țării, după cum explică Irina Neagu.
În concluzie, situația din Armenia reflectă o reașezare a echilibrelor de putere în Caucaz, oferind atât provocări, cât și oportunități pentru actorii externi, inclusiv România, în timp ce Bucureștiul este încurajat să aibă un rol activ în facilitarea dialogului între Washington și Bruxelles.
