Premierul Armeniei, Nikol Pașinian, a declarat recent că guvernul său se pregătește să depună o solicitare oficială de aderare la Uniunea Europeană, un pas strategic în contextul tensiunilor generate de ofensiva azera asupra regiunii Karabahului de Munte. Această decizie reflectă dorința Armeniei de a se apropia de spațiul occidental, după ce a simțit o trădare din partea Rusiei, tradițional considerată aliatul său principal.
Autoritățile de la Moscova privesc cu neîncredere procesul de apropiere europeană a Armeniei, considerând țara încă sub influența lor. Înaintea alegerilor parlamentare din iunie, președintele rus Vladimir Putin a presat conducerea armenă să aleagă clar între Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică, o organizație pro-rusă, propunând chiar organizarea unui referendum pe această temă.
Pașinian a răspuns că un referendum ar fi oportun doar după ce Armenia va depune oficial candidatura la UE și după ce va evalua în mod realist șansele unui proces de aderare. Premierul a menționat că această etapă ar putea începe în viitorul apropiat, având în vedere presiunile și solicitările partenerilor din Uniunea Economică Eurasiatică, fără a stabili însă o dată exactă.
Orientarea proeuropeană a Erevanului a stârnit reacții dure la Moscova, inclusiv impunerea de sancțiuni împotriva Armeniei înaintea alegerilor parlamentare din 7 iunie. În ciuda interferențelor Kremlinului, partidul condus de Pașinian a obținut o majoritate absolută în Parlament, consolidând astfel mandatul său.
Deși Armenia și Rusia sunt oficial aliate, Erevanul critică Moscova pentru lipsa sprijinului în timpul ofensivelor azere din 2023 și caută securitate și prosperitate prin cooperarea cu Uniunea Europeană și Statele Unite. În acest sens, Armenia a decis să nu mai participe la anumite activități ale unor organizații militare conduse de Rusia, inclusiv a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO).
În Parlament, Pașinian a afirmat că ar prefera ca Armenia să fie exclusă oficial din CSTO, pentru a nu mai fi nevoită să se confrunte cu dilema revenirii în această alianță. Programul său de guvernare pentru perioada 2026-2031 subliniază clar intenția de a nu reintra în CSTO în următorii cinci ani, reflectând o schimbare importantă în politica externă a țării.
