Un grav accident aviatic petrecut acum opt ani, în timpul unui spectacol aviatic la baza aeriană Borcea, județul Călărași, rămâne încă neelucidat complet de autoritățile române. La data de 7 iulie 2018, un avion MiG-21 LanceR s-a prăbușit în timpul unui zbor în formație, fiind martor la acest tragic eveniment peste 4.000 de spectatori. Pilotul aeronavei, locotenent-comandorul Florin Rotaru, în vârstă de 36 de ani și pilot-șef în cadrul Escadrilei 861 Aviație Luptă, Baza 86 Aeriană Fetești, a decedat în urma exploziei produse după impact.
Colegii pilotului au mărturisit ulterior că acesta a încercat să direcționeze avionul astfel încât să evite zona cu spectatori, reducând astfel riscul unui număr mult mai mare de victime.
Discrepanțe în concluziile inițiale și reacția familiei
Inițial, Parchetul Militar s-a autosesizat și a început cercetări privind posibilele încălcări ale normelor de securitate și sănătate în muncă, precum și cercetarea pentru ucidere din culpă. După peste șapte ani de investigații, la data de 20 noiembrie 2025, procurorii au decis clasarea cazului, invocând „cazul fortuit”, adică o împrejurare imprevizibilă care exclude vinovăția penală.
Potrivit anchetei, accidentul a fost provocat de intrarea avionului într-o zonă de turbulență creată de avionul cap de formație, fapt care ar fi împiedicat redresarea aeronavei. De asemenea, a fost invocat posibil un episod fiziologic al pilotului care a condus la pierderea controlului asupra aparatului de zbor. În rezumat, vina ar reveni pilotului.
Familia lui Florin Rotaru a respins aceste concluzii și a contestat decizia procurorilor. Soția și cei doi copii au solicitat o reevaluare a probelor, reproșând lipsa unei analize detaliate a înregistrărilor și dialogurilor dintre turnul de control și piloți. Avocatul familiei a subliniat existența unei declarații a unui martor care a auzit un operator de la sol adresându-i pilotului comanda „redresează, bă”, în pragmatică dubioasă din punct de vedere procedural și al autorității.
Mai mult, avocatul a susținut că acele dialoguri sunt esențiale pentru a verifica dacă toate părțile implicate au respectat îndatoririle impuse de regulament, și a atras atenția că planul de zbor inițial pregătit pentru 30 iunie 2018 nu a fost actualizat pentru data în care a avut loc efectiv evenimentul, 7 iulie.
Aspecte tehnice și neclarități privind comportamentul aeronavei
Un aspect major neelucidat în anchetă îl reprezintă fenomenul de tangaj, o oscilație verticală a aeronavei observată de martori. Această mișcare nu ar fi fost cauzată intenționat de pilot și nu este atribuită unei erori de pilotaj. Concluziile anchetei au considerat că oscilațiile rapide pot produce variații ale presiunii sanguine în creier, provocând automatismul de apărare a corpului, ceea ce ar face imposibilă inducerea conștientă a acestei stări de către pilot.
Ipoteza ca tangajul să aibă o cauză tehnică a rămas deschisă, însă detaliile tehnice nu au fost pe deplin investigate și explicate în raportul oficial.
Astfel, redeschiderea cazului oferă o nouă oportunitate de a examina toate elementele incidentei pentru a determina cu claritate cauzele reale ale acestei tragedii aeriene și a stabili responsabilitățile exacte.
