Instalarea guvernului multipartid condus de Bolojan la 23 iunie 2025 a fost prezentată prin numeroase voci oficiale și de partid ca o etapă „de suflet” și chiar „de aur” în ceea ce privește guvernarea. Această percepție însă contrastează puternic cu realitatea economică relevată de datele recente privind execuția bugetară din primele patru luni ale anului 2026, oferite chiar de Ministerul Finanțelor.
Concret, deficitul bugetar raportat pentru acest interval a fost de 24 miliarde lei, un nivel ridicat ce echivalează cu o gaură de peste un miliard de euro lunar. Deși este sub jumătate din cea înregistrată în aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 56 miliarde lei, analiza pe întreg anul ridică semne de întrebare serioase. Estimarea pe bază liniară sugerează un deficit anual de aproximativ 3,51% din PIB, departe de ținta bugetară oficială de 6,2%.
Acest decalaj între programare și execuție poate indica probleme structurale adânci, inclusiv o economie afectată de majorări de taxe care au dus la recesiune, sau o raportare artificială a cheltuielilor în prima parte a anului, urmată de riscul unor dezechilibre în următoarele luni.
Cheltuielile – între reducere și dezechilibru
Analiza cheltuielilor bugetare arată o scădere totală cu 8,1 miliarde lei față de perioada similară a anului precedent, ce ar putea explica doar parțial reducerea deficitului. Din păcate, această reducere vine în special din prăbușirea investițiilor cu 9 miliarde lei, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea guvernului de a stimula creșterea economică pe termen lung.
În contrast, cheltuielile curente au crescut cu un miliard de lei, indicând o funcționare mai costisitoare a aparatului de stat chiar în condițiile unei economii în recul. Mai îngrijorător este faptul că cheltuielile cu dobânzile au avansat cu 16%, echivalent cu un plus de 3,2 miliarde lei în patru luni, ceea ce reflectă o îndatorare mai mare și mai costisitoare a statului, ducând la o factură lunară a dobânzilor de circa 1,1 miliarde euro.
Pe de altă parte, subvențiile și asistența socială au suferit reduceri, inclusiv tăieri ale burselor pentru elevi și studenți, ceea ce indică neîndeplinirea unor obligații legale și sugerează o performanță socială deficitară.
Veniturile bugetare – o aparentă creștere dificil de justificat
În privința veniturilor, o creștere de 12% raportată față de primele patru luni ale anului 2025 pare la prima vedere pozitivă, însă această evoluție trebuie pusă în contextul inflației de aproximativ 10% și a unor majorări semnificative ale prețurilor la energie și accize. Astfel, acest plus al încasărilor ar putea să nu reflecte o creștere reală a capacității economiei de a susține finanțele publice, ci mai degrabă efectul unor presiuni asupra consumatorilor și contribuabililor.
În concluzie, imaginea unei guvernări eficiente, „de suflet” sau „de aur” începe să se estompeze în fața datelor economice, care indică mai degrabă un executiv cu provocări majore în gestionarea bugetului, marcat de reduceri ale investițiilor vitale și creșteri ale datoriei publice.
