Ministerul Finanțelor a publicat recent datele privind execuția bugetară pentru primele șapte luni ale anului 2026, oferind o imagine clară asupra provenienței veniturilor și destinatarilor cheltuielilor publice. Aceste informații sunt esențiale pentru evaluarea performanței economice și pentru a înțelege tendințele economice viitoare.
Deși s-a vehiculat ideea unei „reforme” fiscale, în realitate, modificările au constat în majorări semnificative de taxe și impozite, afectând în mod direct atât persoanele fizice, cât și mediul de afaceri. Aceste măsuri includ creșteri ale TVA-ului, accizelor și impozitului pe dividende, precum și suprataxarea prin contribuții sociale asupra pensiilor și altor alocații sociale.
Rezultatul acestor politici a fost reducerea deficitului bugetar cu 1,65 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent, însă această reducere nu reflectă eficiență sporită, ci o retragere a resurselor din buzunarele contribuabililor și o politică fiscală restrictivă, menținută în contextul unor costuri ridicate la energie și dobânzi crescute pentru datoria publică. Salariile, pensiile și alocațiile au fost înghețate, iar bursele școlare au fost tăiate.
Pe termen mediu, efectele acestor strategii fiscale afectează capacitatea companiilor românești de a funcționa competitiv pe piața internă și externă, mai ales în condițiile în care fluxurile de bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) s-au redus semnificativ față de valorile inițiale promise, ajungând probabil la jumătate din suma inițială alocată.
Conducerea politicilor fiscale și monetare pare să favorizeze o decapitalizare a economiei și riscă să adâncească recesiunea. Deficitul bugetar în primele șapte luni din 2026 a crescut la 2,34% din PIB, iar datoria publică nouă a ajuns la 48 de miliarde de lei, în ciuda reducerii nominale a deficitului cu 28 de miliarde de lei față de 2025.
Majorările de taxe au generat venituri suplimentare de circa 22 de miliarde de lei din TVA și accize, 2,5 miliarde de lei din impozitele pe proprietate, iar creșterea impozitului pe dividende, majorat de la 10% la 16%, a forțat companiile să reflecteze profund asupra politicilor de distribuire a profitului, ceea ce poate conduce la o scădere a capitalizării firmelor.
Aceste date subliniază faptul că, deși pe termen scurt se raportează o aparentă stabilitate fiscală, aceasta este realizată prin măsuri restrictive și nepopulare care afectează economia reală și capacitatea populației și a mediului de afaceri de a susține creșterea economică.
