Legea salarizării angajaților din sectorul public este atât de ineficientă încât, potrivit analistului economic Adrian Negrescu, pentru România ar fi mai avantajos să amâne aplicarea acesteia, cel puțin temporar. Într-un interviu acordat publicației Libertatea, Negrescu a criticat dur proiectul legislativ, subliniind efectele negative pe care le generează asupra bugetului țării.
Deja, provocând nemulțumiri și proteste în sectoare esențiale precum sănătatea, finanțele și justiția, legea a creat îngrijorări în rândul sindicatelor, care susțin că salariile vor scădea, în ciuda declarațiilor ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care a negat acest aspect.
Conform formei actuale a proiectului, România va trebui să aloce anul viitor aproximativ 8 miliarde de lei suplimentari, echivalentul a 1,5 miliarde de euro, în timp ce fondurile primite din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt mult mai mici, respectiv 771 milioane de euro.
Adrian Negrescu explică: „În loc să diminueze diferențele salariale din sectorul public, această lege tinde să le amplifice, adăugând în același timp o povară semnificativă asupra finanțelor statului. În aceste condiții, amânarea aplicării legii ar putea duce chiar la economii pentru buget.”
Un aspect controversat al noii legi îl reprezintă majorarea salariilor demnitarilor și încercarea de compensare a angajaților a căror salarizare ar urma să scadă, prin acordarea unor diferențe compensatorii. Totuși, limitarea sporurilor la 20% din salariu alimentă suspiciunile sindicatelor că, în practică, veniturile ar putea scădea în continuare.
Mai mult, legea este prevăzută să rămână în vigoare în forma actuală până la sfârșitul anului 2031, ceea ce generează rezerve privind flexibilitatea și adaptabilitatea în viitor.
Problema structurii și recomandarea analistului
Negrescu critică fundamentarea legii, subliniind că prioritară ar fi trebuit să fie restructurarea aparatului public înainte de a discuta despre salarii. „Am pus carul înaintea boilor - în loc să refacem schemele de personal și să actualizăm fișele de post, am introdus un sistem salarial complicat și ineficient. În plus, menținerea unor sporuri discretionare, precum cel pentru fonduri europene, perpetuează un modus operandi clientelar în plata bugetarilor”, explică analistul.
În încheiere, Adrian Negrescu a atras atenția asupra rolului Băncii Mondiale în consultanța acordată pentru acest proiect, sugerând că autoritățile române ar trebui să solicite restituirea fondurilor pentru serviciile primite. „Ar fi fost mai simplu și mai eficient să adaptăm modelul francez de salarizare pentru sectorul public, în loc să dezvoltăm o lege atât de complicată și costisitoare”, a concluzionat el.
