Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală au început să examineze cu mare strictețe cheltuielile legate de parcul auto al firmelor, concentrându-se asupra modului în care sunt utilizate vehiculele pe firmă. Scopul este de a identifica dacă acestea sunt folosite exclusiv în scopuri profesionale sau, dimpotrivă, și în interes personal.
Potrivit experților în fiscalitate, verificările privind cheltuielile auto au devenit o sursă importantă de controverse între contribuabili și ANAF. Inspectorii urmăresc acum mai multe tipuri de taxe asociate utilizării mașinilor de serviciu, transformând aceste vehicule în posibile motive de sancțiuni.
Costin Manta, partener în cadrul EY România, și Teona Mierlă, manager în aceeași companie, afirmă că în trecut cheltuielile auto erau trate ca o formalitate, cu puține verificări. Însă această situație s-a schimbat rapid, iar ANAF a făcut din acest aspect o prioritate a controalelor fiscale.
De ce cheltuielile auto au devenit ținta ANAF?
Autovehiculele firmei au o poziție specială în contabilitate, deoarece impactează simultan patru categorii fiscale majore: impozitul pe profit, TVA-ul, impozitul pe venit și contribuțiile sociale. Aceasta face din ele o țintă atractivă pentru inspectori.
Un punct de vulnerabilitate este utilizarea mixtă, profesională și personală, a mașinilor de firmă. Aici apar interpretări diferite între companii și autorități. În lipsa unei documentații riguroase, inspectorii pot recalcula retroactiv taxele pe baza propriilor evaluări, în detrimentul firmelor.
Astfel, firmele trebuie să aleagă între deducerea limitată de 50%, aplicată automat pentru uz mixt fără documente suplimentare, și deducerea integrală de 100%, care necesită evidențe clare precum foi de parcurs și ordine de deplasare ce dovedesc utilizarea exclusiv profesională.
Documentele esențiale pentru a evita sancțiunile
În cadrul controalelor, ANAF solicită următoarele acte: politica internă privind utilizarea autovehiculelor, documentele financiar-contabile care dovedesc cheltuielile și justificative privind modul de utilizare a mașinilor de serviciu, în special foi de parcurs conforme cu legea. Totodată, se urmărește dacă există reguli clare privind suportarea costurilor aferente utilizării personale.
Specialiștii subliniază că nu lipsa unui document este problema principală, ci incoerența între documentația existentă, practicile firmei și opțiunea fiscală aleasă. Lipsa coerenței poate genera riscuri majore în cazul controalelor ANAF.
