După ce alegerile prezidențiale programate în decembrie 2024 au fost anulate, fenomenul dezinformării cu tentă pro-rusă a cunoscut o creștere semnificativă în spațiul public românesc. Experta în spațiul ex-sovietic, Ileana Racheru, atrage atenția asupra faptului că, deși metodele de manipulare prin rețelele sociale au rămas similare, numărul actorilor care acționează ca agenți de influență ai Rusiei în România s-a majorat considerabil.
Într-un interviu acordat publicației Libertatea, Ileana Racheru explică dificultățile cu care se confruntă cetățenii români în identificarea discursurilor aliniate intereselor Kremlinului și evidențiază principalele teme exploatate de grupurile pro-ruse. Ea menționează, ca exemplu, o știre falsă apărută recent pe canalele oficiale rusești, conform căreia Ucraina ar fi lansat un atac cu dronă asupra unor civili din Rusia, informație preluată rapid și răspândită de diferiți influenceri și politicieni din România și chiar din Finlanda.
Propaganda și dezinformarea, instrumente esențiale ale manipulării
Ileana Racheru clarifică diferența dintre propagandă și dezinformare, ambele fiind utilizate intens de Rusia pentru a influența alegerile și pentru a submina democrațiile occidentale. Propaganda este definită ca transmiterea unor mesaje unilaterale favorabile unui anumit candidat sau stat, urmărind să inducă emoții și atitudini specifice. În contextul alegerilor din 2024, propaganda a avut drept obiectiv amplificarea sentimentelor de ură față de clasa politică existentă și promovarea unor așteptări nerealiste față de candidatul „providențial” Calin Georgescu.
Mai mult, actuala strategie propagandistică a vizat intens creșterea ostilității față de Ucraina, cetățenii acesteia și președintele său, pe lângă difuzarea unor mesaje care atacă Republica Moldova și liderul său, Maia Sandu, în tandem cu propaganda unor partide extremiste din România.
Impactul masiv al dezinformării în societatea românească
Dezinformarea se bazează pe răspândirea unor minciuni cu impact major, însușire care o face un instrument periculos de manipulare. Racheru exemplifică cu acuzațiile false despre fraudarea alegerilor prezidențiale din Moldova, lansate împotriva Maiei Sandu, deși cifrele electorale contrazic aceste afirmații.
Specialista subliniază că scopul fundamental al propagandei și dezinformării ruse rămâne subminarea democrației și a securității României, prin intensificarea diviziunilor interne, diminuarea încrederii în instituțiile naționale și partenerii occidentali, dar și prin promovarea unui discurs extremist, xenofob și rasist.
Un aspect deosebit de îngrijorător semnalat este volumul enorm dezinformării care inunda zilnic mediul online, fenomen care s-a accentuat vizibil începând cu decembrie 2024. Deși propaganda a fost ceva mai puțin intensă din punct de vedere cantitativ, aceasta a devenit și mai nocivă, iar ura și diviziunile pe care le insuflă vizează consolidarea unui nou clivaj politic în România — între extremism și izolaționism, pe de o parte, și democrație pro-europeană și pro-NATO, pe de altă parte.
