Toamna trecută, Guvernul României a elaborat un proiect de lege menit să interzică cumularea pensiei speciale cu salariul pentru anumite categorii de angajați pensionați anticipat din instituții precum MApN, MAI sau serviciile de informații. Proiectul prevedea o reducere semnificativă a pensiei speciale cu 85%, păstrând pentru beneficiari doar 15% din aceasta în cazul în care își mențineau funcțiile.
Cu toate acestea, forma inițială a proiectului conținea un amendament care excludea de la aceste restricții persoanele numite prin hotărâri ale Camerei Deputaților, Senatului, Camerelor reunite ale Parlamentului, sau de președintele României în baza deciziilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Această excepție a fost concepută astfel încât să favorizeze explicit un singur beneficiar: Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP).
În practică, doar el putea beneficia de această măsură, potrivit căreia persoanele numite de CSAT pot cumula pensia cu salariul pe durata mandatului. Pahonțu, trecut în rezervă și primind o pensie din decembrie 2024, face parte dintre acești exceptați – aceasta datorită faptului că prin atribuțiile CSAT sunt numiți șefii principalelor servicii de informații și protecție din România: SIE, SRI, STS și SPP, însă doar pentru șeful SPP se aplică efectiv excepția.
Oponența venită din partea PSD, în special din partea ministrului Muncii Florin Manole, a redus lista excepțiilor doar la cei a căror durată a mandatului este prevăzută în Constituție, restrângând astfel aplicabilitatea favorizării. Deși Guvernul nu a folosit procedura angajării răspunderii și nici ordonanța de urgență, proiectul a fost înaintat Parlamentului spre dezbatere, fiind în prezent analizat în Senat, unde a suferit modificări importante.
Veniturile lui Lucian Pahonțu rămân totuși ridicate. Conform ultimei declarații de avere publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, în 2023 Pahonțu a obținut peste 353.000 de lei ca salariu pentru funcția de director al SPP, plus aproximativ 22.000 de lei indemnizație de delegare, ceea ce se traduce într-un venit lunar mediu de circa 31.000 de lei. În plus, conform informațiilor preluate de publicații precum Cotidianul și Newsweek, el primește și o pensie lunară de aproximativ 20.000 de lei.
Documente prezentate de Newsweek au arătat că Pahonțu a fost unul dintre cei opt șefi de instituții care au avizat proiectul legii ce ar fi interzis cumulul pensiei speciale cu salariul, în condițiile în care acest proiect îl avantaja în mod direct.
De asemenea, Lucian Pahonțu a fost subiectul unei investigații a publicației Recorder, care a dezvăluit implicarea sa în trupele de represiune în timpul Revoluției din 1989. Unitatea militară din care a făcut parte a fost raportată ulterior că a intervenit și împotriva protestatarilor din Piața Universității.
