Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a exprimat recent preocupări legate de evoluțiile geopolitice din Europa de Est, în special privind procesul de extindere al Uniunii Europene și implicarea Statelor Unite în regiune.
Într-un interviu acordat podcastului The Rest Is Politics: Leading, liderul de la Belgrad a atras atenția că o întârziere a aderării țărilor est-europene ar putea determina Statele Unite să formeze o rețea proprie de influență în zonă. Vučić a sugerat că Washingtonul ar putea exercita o influență sporită asupra a 5 până la 10 țări, specifice inclusiv României, Poloniei și Bulgariei, creând astfel dificultăți pentru coeziunea politică a Uniunii Europene.
Președintele sârb a subliniat că astfel de relații americane nu ar implica un control direct, însă ar complica etapa de consolidare a unui nucleu vest-european unit, prin crearea unor structuri de influență distincte în fiecare stat menționat.
Referindu-se la procesul de aderare la UE, Aleksandar Vučić a afirmat că România și Bulgaria nu au îndeplinit toate criteriile necesare la momentul integrării, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o greșeală strategică a marilor puteri europene. Totuși, el a făcut o eroare privind anul aderării, menționând 2004, în loc de 2007, dată oficială la care cele două țări au devenit membre UE.
Liderul sârb și-a manifestat speranța că țările cu influență majoră din Europa, precum Germania, Franța și Italia, vor înțelege necesitatea unei accelerări a procesului de extindere a Uniunii.
În contextul relațiilor internaționale, Vučić a respins acuzațiile privind o apropiere excesivă a Serbiei față de Rusia, criticând totodată imaginea occidentală care pune în opoziție Vestul, ca "far al democrației", și Rusia, ca "far al răului". El a insistat că scena geopolitică este complexă și plină de nuanțe.
Pentru a depăși situația actuală, Aleksandar Vučić a reiterat un plan propus împreună cu premierul albanez Edi Rama, ce susține o aderare treptată a țărilor candidate. Aceasta ar presupune acces rapid la piața unică europeană și spațiul Schengen pentru statele pregătite, în schimbul renunțării temporare la drepturi politice cum ar fi dreptul de veto sau reprezentarea în structurile UE.
Totodată, Vučić a avertizat că integrarea izolată a unor state din regiune, precum Republica Moldova sau Muntenegru, fără includerea Serbiei, nu este sustenabilă sau logică din punct de vedere politic.
Serbia este candidată la aderarea la Uniunea Europeană încă din 2012, cu negocieri oficiale începute în 2014. Până în prezent, au fost deschise 22 de capitole de negociere, conform datelor Consiliului UE.
