Remin Baia Mare este doar unul dintre exemplele reprezentative ale unui fenomen larg răspândit în rândul companiilor de stat din România: menținerea prelungită în insolvență. Această practică ajunge să dureze chiar și peste zece ani, depășind termenul teoretic de reorganizare de 3-4 ani.
Strategia invocată are scopul de a proteja activele de a fi vândute în vederea acoperirii datoriilor, întrucât insolvența suspendă executările silite și amână plata datoriilor istorice. În plus, companiile aflate în insolvență pot beneficia de diferite subvenții și sprijin financiar din partea statului.
Companii cu active valoroase și importanță strategică precum Compania Națională a Uraniului (CNU) sau Romaero SA rămân în aceste condiții, sperând în reorganizarea judiciară. Alte companii, cum sunt Compania Națională a Huilei și Complexul Energetic Hunedoara, au trecut prin perioade îndelungate de insolvență, iar în cazul lor multe active au fost pierdute înainte de intrarea în faliment.
Compania Națională a Uraniului: de la pilon național la insolvență prelungită
Controlată de Ministerul Energiei, Compania Națională a Uraniului a reprezentat timp de mulți ani un element esențial pentru independența energetică a României. Înființată în 1997, aceasta gestiona resursele naționale de uraniu, inclusiv mina Crucea din Suceava și uzina de prelucrare de la Feldioara, Brașov.
Declinul companiei a început în 2015, când Nuclearelectrica a reziliat contractul cu CNU, optând pentru importuri de uraniu din Canada cu un preț semnificativ mai mic. Mina de la Crucea a fost declarată nerentabilă în 2016 și a intrat în procesul de închidere, iar în 2021 CNU a fost pusă oficial în insolvență după o solicitare făcută de furnizorul privat Tinmar Energy.
În 2022, statul a încercat o manevră de salvare a circuitului intern prin transferul activelor de procesare ale CNU către Nuclearelectrica, pentru a securiza funcționarea centralelor de la Cernavodă. Mai târziu, responsabilitățile au fost mutate către Radioactiv Mineral Măgurele, o entitate înființată prin restructurarea unor foste întreprinderi de metale rare.
Conform datelor financiare din 2024, CNU a înregistrat pierderi de aproape 25 milioane de lei și datorii bugetare ce depășesc 71,5 milioane de lei. Deși un nou plan de reorganizare a fost depus anul trecut, rezultatele nu sunt încă vizibile.
Managementul actual al CNU este asigurat de administratorul special Alexandru-Costin Macoveiciuc, împreună cu directorul general provizoriu Cristian-Tiberiu Deleanu, sub supravegherea administratorului judiciar Expert Insolvență SPRL. Macoveiciuc este o personalitate cu multiple experiențe, atât în sectorul media, politic și de consultanță, cât și în mediul de afaceri.
