Președinții Vladimir Putin și Xi Jinping au confirmat reluarea planurilor pentru construirea unui gazoduct de mari dimensiuni care să lege Rusia de China. Conducta, cu o lungime de aproximativ 2.600 de kilometri, va porni din peninsula Yamal, în nordul Siberiei, traversând Mongolia înainte de a ajunge în China.
Potrivit estimărilor, proiectul numit „Puterea Siberiei 2” va furniza anual Chinei circa 50 de miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce reprezintă aproximativ 12% din consumul total preconizat al țării pentru anul 2025.
Acest gazoduct oferă Rusiei o oportunitate strategică importantă, dat fiind că gazele vor proveni din zăcăminte anterior destinate pieței europene. Exporturile către Europa s-au diminuat semnificativ după declanșarea invaziei Ucrainei în 2022. Spre deosebire de „Puterea Siberiei 1”, operațională din 2019 și capabilă să transporte 38 de miliarde de metri cubi anual din Siberia de Est către nord-estul Chinei, noua conductă se bazează pe resurse diferite.
Alexander Korolev, analist politic de la UNSW Sydney, subliniază că această extindere reprezintă o „gură de oxigen strategică” pentru Rusia, întrucât pentru prima oară după pierderea pieței europene poate crește volumul exporturilor către China.
Întârzieri și negocieri îndelungate
Deși propunerea pentru această conductă a fost avansată inițial în 2006, progresul efectiv a fost lent, reflectând ezitările Chinei de a se angaja ferm. Confirmarea unui acord general a fost făcută recent de un consilier al președintelui Putin, marcată de peste 20 de documente semnate între cele două țări în domenii precum energie, aerospațial, inteligență artificială și agricultură.
Gazprom, compania de stat rusă, a anunțat în anul precedent semnarea unui contract pe 30 de ani cu Corporația Națională de Petrol din China (CNPC), care asigură baza legală pentru acest proiect. Totuși, aspecte-cheie precum prețul gazului rămân încă nedeterminate.
Atitudinea Chinei în anii anteriori a fost rezervată, exprimată printr-o abordare „dacă se întâmplă, bine, dacă nu, ne vom descurca”, după cum afirmă Alexei Gromov, expert în energie, cu sediul în Rusia.
Impactul crizei energetice din Orientul Mijlociu
Recenta instabilitate din Orientul Mijlociu, accentuată de războiul din Iran și închiderea Strâmtorii Ormuz, a schimbat perspectiva Beijingului, oferind un context favorabil demarării proiectului.
Natasha Kuhrt, specialistă în securitate internațională de la King's College London, observă că volatilitatea pieței globale de energie poate accelera construirea conductei. Deși negocierea prețului va rămâne o miză importantă, rolul predominant îi va reveni Chinei în acest proces.
Contextul întâlnirii și cooperarea bilaterală
Înaintea vizitei președintelui Putin la Beijing, consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a anunțat că discuțiile cu omologul său chinez vor fi „foarte detaliate” pe tema acestei conducte.
La reuniunea bilaterală au fost semnate documente multiple privind comerțul, tehnologia și cooperarea strategică, inclusiv o declarație comună ce face referire la aprovizionarea cu gaze din Rusia și susține promovarea unei ordini mondiale multipolare.
Deși Rusia comunică deschis despre progresul relațiilor energetice, Beijingul adoptă o poziție mai rezervată pentru a menține un echilibru între apropierea de Moscova și prudenta diplomatică.
