Primăria Chiajna, în colaborare cu Poliția Locală, a efectuat luni, 20 aprilie, controale la domiciliile declarate ale copiilor înscriși în clasa pregătitoare, după semnalări privind posibile fraude legate de vizele de flotant folosite pentru înscrieri în școli din zone diferite față de domicilul real, informează Buletin de București.
Acțiunea a constat în verificări directe din ușă în ușă, menite să confirme prezența elevilor la adresele înscrise în documentele oficiale. În urma acestor verificări, autoritățile au identificat mai multe cazuri în care copiii nu locuiesc efectiv la adresele indicate în actele de identitate sau pe vizele de reședință.
“Au fost depistate situații diverse în care elevii nu locuiesc la adresele declarate oficial”, a comunicat Primăria Chiajna pe pagina de Facebook, adăugând că preconizează redistribuirea acestor elevi către școlile din zonele în care locuiesc cu adevărat, conform legislației în vigoare.
Primăria a mai precizat că autoritățile competente vor lua măsurile necesare pentru corectarea acestor inadvertențe și că elevii cu domiciliu nereal declarat vor fi relocați la unități școlare corespunzătoare localității reale de reședință.
Abuzuri frecvente cu vizele de flotant pentru școli mai „avantajoase”
Abuzul cu vizele de flotant revine anual în perioada înscrierilor școlare, atunci când unii părinți încearcă să-și înscrie copiii în școli considerate superioare sau mai convenabile, uneori prin intermediul unor vize de flotant dobândite ilegal.
Pe platforme online, inclusiv grupuri de Facebook sau site-uri cu anunțuri, există ofertanți care propun contra cost aceste documente. “Vă pot facilita obținerea vizei de flotant sau a buletinului, în București”, se menționează în unele dintre aceste anunțuri.
Există și tranzacții directe între persoane, cu prețuri care pot ajunge până la 300 de euro pentru o viză de flotant valabilă timp de un an.
Supraaglomerarea claselor, consecință a fenomenului vizelor de flotant
Aceste situații survin pe fondul dezechilibrelor tot mai accentuate în sistemul educațional, unde anumite clase din mediul urban sunt suprasolicitate, în timp ce altele, mai ales din mediul rural, funcționează cu număr redus de elevi.
Ministrul Educației, Mihai Dimian, a evidențiat disparitățile existente, explicând că media națională de elevi pe clasă ascunde diferențe mari între zone. În mediul urban mare, elevii pot ajunge până la 30-32 pe clasă, în timp ce în zonele rurale sunt grupuri mult mai mici.
În discursul său cu directorii școlari, ministrul a indicat vizele de flotant drept factor semnificativ în această problemă: “Oamenii aceia vin cu mașina din comunele din jur sau din vile frumoase. Astfel, acolo unde au plecat au rămas clase goale, iar în școlile din orașe, clasele au ajuns supraglomerate”.
Autoritățile caută soluții pentru echilibrarea sistemului
Ministerul Educației analizează modificări în legislația privind înscrierea copiilor la școală și regulile utilizării vizelor de flotant, în încercarea de a diminua presiunea asupra școlilor din marile orașe.
Oficialul a subliniat nevoia unor măsuri corelate între instituții, părinți și școli pentru a aborda această problemă: “Haideți să schimbăm regulile, să vedem cum le schimbăm”.
Fenomenul vizelor de flotant și distribuția inegală a elevilor rămân teme recurente, afectând în special zonele București și Ilfov, unde solicitările pentru școlile apreciate sunt mult mai mari decât capacitatea acestora.
