Uniunea Europeană se află în pline negocieri pentru stabilirea Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2028-2034, un plan financiar pe termen lung care va modela prioritățile și investițiile blocului comunitar în următorii șapte ani. Cu toate acestea, puțini cetățeni europeni sunt conștienți de amploarea și consecințele acestui proces.
Cadrul Financiar Multianual, spre deosebire de bugetele naționale anuale, reprezintă un angajament bugetar valabil pentru întreaga perioadă 2028-2034. Acesta stabilește limitele maxime de cheltuieli și domeniile care vor beneficia de finanțare, având un rol esențial în conturarea politicilor europene.
Majoritatea resurselor bugetare sunt alocate către sectoare strategice precum agricultura, cercetarea, protecția mediului, sănătatea și educația. De asemenea, o parte importantă se direcționează către proiecte internaționale prin Instrumentul pentru Europa Globală, care sprijină dezvoltarea durabilă, ajutorul umanitar și consolidarea rezilienței climatice la nivel global.
Susținătorii unei finanțări robuste subliniază că problemele contemporane, precum schimbările climatice, crizele geopolitice, migrația sau pandemiile, necesită un răspuns comun și coordonat al Uniunii Europene, care nu poate fi soluționat eficient de fiecare țară în parte.
Investițiile în combaterea schimbărilor climatice sunt privite atât ca o responsabilitate morală, cât și ca o strategie de protejare a stabilității și prosperității continentului. Efectele fenomenelor climatice extreme pot genera turbulențe sociale, economice și politice, iar gestionarea acestora eficient devine o prioritate urgentă.
În plus, bugetul UE reflectă și un potențial beneficiu economic direct. De exemplu, între anii 2020 și 2022, suma de 24,2 miliarde euro investită în cooperarea pentru dezvoltare a generat oportunități comerciale de circa 24,4 miliarde euro pentru companiile europene.
Propunerea oficială a Comisiei Europene pentru noul buget a fost prezentată în iulie 2025, iar un moment decisiv al negocierilor este programat pentru 18 iunie 2026, când liderii din statele membre se vor întruni la Bruxelles pentru a defini traiectoria financiară a UE.
Discuțiile se vor concentra pe modul în care vor fi alocate fondurile, în special pentru Instrumentul Europa Globală, element esențial în promovarea valorilor și intereselor europene pe scena internațională.
Organizațiile neguvernamentale din cadrul MFF Hub, o coaliție formată din peste 100 de entități, au înaintat recomandări pentru menținerea și întărirea finanțării europene, în special pentru ajutorul extern. Ele propun și crearea de noi surse proprii de venit la nivelul UE pentru a reduce presiunea asupra bugetelor naționale și a spori sustenabilitatea financiară.
În ceea ce privește prioritățile, coaliția solicită ca peste jumătate din fondurile dedicate Instrumentului Europa Globală să sprijine obiective climatice și de mediu, cu alocări specifice de 35% pentru acțiuni climatice și 15% pentru protejarea biodiversității.
Totodată, se pune accent pe susținerea dezvoltării umane prin investiții în sănătate, educație, nutriție și protecție socială, cu un obiectiv de alocare de cel puțin 20% pentru astfel de domenii.De asemenea, grupurile civice cer păstrarea țintei ca 93% din finanțare să fie încadrată în categoria Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare (AOD), pentru a asigura o utilizare eficientă și responsabilă a resurselor în lupta împotriva sărăciei și pentru promovarea dezvoltării.
