Ungaria analizează posibilitatea introducerii unui impozit specific asupra averilor foarte mari în următorii ani. Propunerea vine din partea partidului Tisza, condus de Péter Magyar, şi vizează persoanele cu active ce depăşesc pragul de un miliard de forinți, conform publicaţiei Hello Magyar.
Impozitul ar urma să acopere diverse tipuri de bunuri – proprietăţi imobiliare, economii, investiţii financiare, participaţii la companii şi alte active valoroase. Conform analizei Institutului de Cercetări Economice GKI, veniturile generate de această taxă ar putea varia semnificativ în funcţie de activele incluse în calcul. Estimările indică un interval între 125 şi 600 de miliarde de forinți anual, echivalent în euro între 350 de milioane şi 1,68 miliarde.
Variabilitatea prognosticului se datorează faptului că autorităţile nu au stabilit încă cu exactitate tipurile de active care vor fi impozitate şi criteriile de evaluare ale acestora.
Potrivit clasamentului „Cei mai bogaţi 100 de maghiari” din 2026, averea totală a celor mai influenţi antreprenori din ţară depăşeşte 12.579 de miliarde de forinţi (circa 35,2 miliarde de euro). Valoarea cumulată a averilor a crescut cu aproximativ 1.559 de miliarde de forinţi într-un singur an, echivalent cu 4,36 miliarde de euro.
Aplicând o taxă anuală de 1% asupra acestei averi, bugetul Ungariei ar putea obţine circa 125,8 miliarde de forinți, adică aproximativ 352 milioane de euro. Dacă se includ şi alte tipuri de active, precum acţiuni şi investiţii, în baza taxabilă, veniturile statului ar putea urca până la intervalul menţionat anterior, de 300-600 de miliarde de forinţi.
Mecanismele şi provocările impozitului pe avere
În momentul de faţă, planul prevede o cotă unică de 1% pe an, aplicabilă averilor foarte mari. Totuşi, există numeroase aspecte nerezolvate, inclusiv dacă taxarea se va face asupra întregii averi sau doar pe partea care depăşeşte pragul de un miliard de forinţi.
Autorităţile trebuie să clarifice, de asemenea, modul de evaluare a activelor deţinute în străinătate şi ce tipuri de datorii vor putea fi scăzute din suma impozabilă. Evaluarea companiilor nelistate la bursă reprezintă o provocare majoră, deoarece acestea pot fi apreciate prin diverse metode, cu rezultate diferite.
Péter Magyar, liderul partidului Tisza, a subliniat că sistemul fiscal elveţian, unde impozitul pe avere este aplicat de decenii, este o sursă de inspiraţie. În Elveția, procedurile de evaluare a activelor sunt bine reglementate, oferind un model clar de urmat.
Reacţii în mediul de afaceri
Propunerea a stârnit reacţii diverse în sectorul economic. Sándor Csányi, preşedintele OTP Bank, a declarat că este deschis ideii unui impozit mai mare pentru cei bogaţi, însă pune la îndoială taxarea unor active pentru care s-au plătit deja impozite.
Expertul financiar Viktor Zsiday a semnalat riscul ca o astfel de taxă să afecteze competitivitatea firmelor maghiare în faţa celor controlate de capital străin.
Legislaţia privind impozitul pe averi ar putea fi adoptată în toamna anului 2026, iar implementarea efectivă să înceapă în 2027.
