Un incendiu masiv a cuprins groapa de gunoi Jatiwaringin, situată la periferia capitalei Jakarta, afectând o suprafață de peste 15 hectare. Fumul toxic și dens a obligat sute de locuitori din zonă să-și părăsească locuințele, iar autoritățile se străduiesc să controleze dezastrul.
<iframe src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=476&href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Freel%2F1411570210810569%2F&show_text=true&width=267&t=0" width="267" height="591" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowfullscreen="true" allow="autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share" allowFullScreen="true"></iframe>
Fum toxic și evacuări în masă
De la izbucnirea incendiului pe 30 iunie 2026, fumul gros s-a răspândit în zonele rezidențiale din apropiere, determinând o creștere semnificativă a cazurilor de boli respiratorii, au raportat autoritățile sanitare, citate de BBC.
„Fumul era atât de gros încât nu puteai vedea pe nimeni”, a povestit Sarmanah, o localnică de 45 de ani, într-un interviu pentru BBC.
„Îți irita nasul, te făcea să tușești, să ai nasul înfundat și să nu mai poți respira. Am fost nevoite să părăsim casa, pentru că nu mai suportam”.
Alte sute de locuitori au fost evacuați către adăposturi temporare, iar Tosiyani, o altă localnică de 37 de ani, a declarat că nu i s-a permis să se întoarcă acasă din cauza prezenței „gazelor toxice din fum”.
Cauzele incendiului: gaz metan și gestionarea deficitară a deșeurilor
Incendiul s-a declanșat din cauza unei scântei care, alimentată de vânturi puternice, s-a extins rapid la grămezile de gunoi, inclusiv în zone greu accesibile pentru pompieri.
Organizația neguvernamentală Forumul pentru Mediu (Walhi) a indicat acumularea de gaz metan din deșeurile organice în descompunere drept posibilă cauză.
„Acesta este un ceas cu bombă al problemelor acumulate de gestionare a deșeurilor, ignorate de ani fără îmbunătățiri fundamentale”, a declarat Wahyu Eka Styawan, activist al Walhi, pentru BBC.
Groapa de gunoi Jatiwaringin poate gestiona doar 2.700 de tone de deșeuri pe zi, ceea ce reprezintă 59% din cantitatea totală generată în regiunea Tangerang, potrivit Walhi. Restul deșeurilor rămâne necontrolat, accentuând riscul producerii unor astfel de dezastre ecologice.
Autoritățile promit măsuri, dar provocările persistă
Djohan Darmawan, director în cadrul Agenției Naționale pentru Gestionarea Dezastrelor (BNPB), a explicat că stingerea incendiului necesită o abordare specială, deoarece flăcările ard în interiorul grămezilor de deșeuri, nu doar la suprafață.
Deși autoritățile speră să controleze incendiul până la sfârșitul săptămânii, investigațiile asupra cauzei inițiale vor începe abia după ce focul va fi complet stins.
În plus, Ministerul Mediului și al Silviculturii din Indonezia a anunțat că în august 2026 va evalua situația celor 390 de gropi de gunoi din întreaga țară, în încercarea de a preveni astfel de tragedii viitoare.
Deja în 2025, groapa Jatiwaringin a fost sancționată pentru gestionare deficitară. Ministerul a recomandat adoptarea unui sistem de depozitare controlată a deșeurilor, care presupune compactarea lor cu utilaje grele și acoperirea periodică cu un strat de sol pentru a reduce riscurile de incendiu și de îmbolnăvire.
Un model nesustenabil pentru viitor
Cu toate acestea, activiștii de mediu sunt sceptici. Wahyu consideră că lipsa reglementărilor stricte, bugetele insuficiente și educația precară în ceea ce privește sortarea deșeurilor organice la sursă perpetuează problema.
„Atât timp cât deșeurile organice rămân amestecate în grămezi, gazul metan va continua să fie produs în subteran. Când vremea se încălzește din nou, ne putem aștepta la alte incendii”, a avertizat el.
Indonezia s-a confruntat deja cu incendii similare în trecut: în 2023, groapa de gunoi Sarimukti din regiunea Bandung a ars pe zeci de hectare din cauza gazului metan acumulat și a neglijenței umane.
Alte incendii, cum ar fi cel dintr-o groapă de gunoi din Tangerang, au distrus 80% din suprafața de 35 de hectare a zonei respective.
Problema depozitării necontrolate a deșeurilor se suprapune cu efectele încălzirii globale, care intensifică valurile de căldură, transformând gropile de gunoi în adevărate bombe ecologice.
