Un proiect de infrastructură rutieră și feroviară de anvergură urmează să lege Grecia, Bulgaria și România pe traseul Salonic-Sofia-București, schimbând fundamental fluxurile de transport din sud-estul Europei în următorii 15 ani. Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru transport sustenabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, în cadrul Târgului Internațional de la Salonic, unde a fost semnat un memorandum de cooperare transfrontalieră între cele trei țări.
O axă de transport ce ocolește strâmtorile Bosfor și Dardanele
Noua rută va funcționa ca un coridor terestru extins, facilitând atât traficul comercial cât și circulația pasagerilor în regiune, cu posibilitatea de conexiune către rețelele din Europa Centrală și de Vest, ajungând până în Republica Moldova și Ucraina. Această infrastructură reprezintă o alternativă importantă la dependența actuală de trafic maritim prin strâmtorile Bosfor și Dardanele.
Proiectul va lega porturile grecești de la Marea Egee cu cele de la Marea Neagră, reducând astfel timpii de tranzit și crescând eficiența transportului de mărfuri dintre sudul și estul Europei. Bulgaria va avea un rol esențial, devenind un nod cheie care conectează infrastructura elenă cu cea românească.
Finanțare și integrare în rețeaua europeană
Componenta feroviară a coridorului a început să primească finanțare prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, cu o sumă de 277 milioane de euro alocată pentru modernizarea unui tronson de 68,3 km dintre Alexandroupolis și Pythio. Sursele de finanțare pentru restul traseului vor fi stabilite în următoarea perioadă, combinând fonduri europene și bugete naționale.
Acest proiect este inclus în Rețeaua Trans-Europeană de Transport (TEN-T), care vizează conectarea Marii Baltice cu Marea Neagră și Marea Egee, în beneficiul mobilității și dezvoltării regionale.
Importanță economică și strategică
Pe lângă avantajele în domeniul transporturilor, turismului și investițiilor, coridorul are și o dimensiune strategică. În contextul geopolitic actual, infrastructura modernizată va asigura o mobilitate sporită și un răspuns rapid în situații de urgență, facilitând transferul de resurse și echipamente între sud-estul Europei și Flancul Estic.
Implementarea completă a acestui sistem complex de transport este estimată a dura până în anul 2041, începând cu fazele de finanțare și execuție etapizată pentru fiecare segment al coridorului.
