În vecinătatea Spitalului de Neuropsihiatrie Călinești, se află un cimitir aristocratic uitat, încadrat într-un parc cu arbori seculari și vegetație luxuriantă, care adăpostește mormintele unor figuri marcante din istoria României.
Accesul public în fostul parc Mavros–Cantacuzino–Șuțu, unde se află acest cimitir, este în prezent interzis. Împrejmuit de un zid înalt și cu porți închise, acest spațiu rămâne necunoscut majorității localnicilor.
Printre cei îngropați aici se numără membri ai familiilor Mavros, Cantacuzino și Șuțu — personalități ce au avut un rol semnificativ în modernizarea României, legate de instituții ca Banca Națională a României, Academia Română și Institutul Cantacuzino, potrivit raportărilor portalului local Observatorul Prahovean.
Istoria și starea actuală a cimitirului ascuns
La prima vedere, domeniul pare o pădure obișnuită, însă în interior se ascunde un parc amenajat în secolul al XIX-lea, inspirat după reședințele aristocratice europene. Ce fusese odată un spațiu de o frumusețe deosebită este acum aproape înghițit de natură.
Potecile au dispărut, iar arborii seculari și plantele ornamentale au crescut necontrolat, mascând relicvele istorice. Puțini știu că sub această vegetație se află un cimitir abandonat, care odată adăpostea personalități importante ale României.
Max Caradja Johnson, descendent al familiei Cantacuzino, subliniază importanța restaurării locului, considerând că acesta ar putea deveni un reper valoros pentru județul Prahova și o atracție turistică deosebită.
Aristocrația îngropată și ruinele capelei funerare
În centrul parcului se găsesc ruinele capelei construite între 1840 și 1842 de familia Mavros. Din această construcție ce impunea solemnitate au rămas doar câteva ziduri de cărămidă, ferestre fără rame și tencuială deteriorată, acoperișul fiind prăbușit în totalitate.
Natura și timpul au afectat atât clădirea, cât și mormintele din jur, însă acestea continuă să păstreze memoria unor figuri esențiale pentru România modernă, cum este Mihail C. Șuțu, primul guvernator al Băncii Naționale a României și membru al Academiei Române.
Max Caradja Johnson invită publicul să se documenteze asupra acestor personalități, legate de instituții prestigioase precum Institutul Cantacuzino și Academia Română, pentru a înțelege valoarea istorică și culturală a locului.
