Artistul Tudor Chirilă a exprimat o critică virulentă la adresa primarului general al Capitalei, Nicușor Dan, pe care îl acuză că a oferit „o nouă probă de ticăloșie” prin decizia sa de a menține actuala conducere a Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Mesajul său, postat pe Facebook, evidențiază o contradicție între poziția lui Nicușor Dan și angajamentele făcute în campania electorală referitoare la reforma instituțiilor publice.
Mandatul prelungit și sărăcia reformei
Tudor Chirilă subliniază faptul că un singur om a condus SPP în ultimii 21 de ani, ceea ce el consideră o situație periculoasă, apropiată de o „dictatură a instituțiilor”. Artistul ridică întrebarea cu privire la transparența și modul democratic în care informațiile acumulate de această persoană pot fi utilizate pe parcursul a două decenii. În opinia sa, plecarea actualului șef, Lucian Pahonțu, ar fi trebuit să fie primul pas într-un proces de reformă, dar în schimb s-a optat pentru menținerea unui status quo confortabil.
Controversa legată de baricada de la Intercontinental
Chirilă face referire la trecutul lui Lucian Pahonțu, amintind de ancheta realizată de Recorder, care documentează că acesta a condus un pluton la baricada din zona hotelului Intercontinental în decembrie 1989, evenimente în care 48 de persoane și-au pierdut viața, iar altele au fost agresate. Artistul condamnă modul în care primarul Dan a considerat că Pahonțu este „curat” bazându-se exclusiv pe „propriile simțuri”, minimalizând astfel ancheta jurnalistică și ignorând rolul său în aparatul represiv al regimului comunist, ceea ce reprezintă o insultă la adresa celor care au murit pentru libertate.
SPP – serviciu de protecție sau structură de informații?
Declarația primarului că „SPP nu este un serviciu secret” este criticată de Tudor Chirilă drept un „reducționism ticălos”. Artistul explică, cu referire la legislația în vigoare, că Serviciul de Protecție și Pază joacă un rol complex, fiind implicat în culegerea și gestionarea informațiilor clasificate, alături de servicii precum SRI și SIE. El citează Legea 51/1991 și Legea 191/1998, care definesc SPP ca un organism de stat cu atribuții în domeniul informațiilor pentru securitatea națională, inclusiv prin activități acoperite de culegere și verificare a datelor.
Apel la responsabilitate și semnal de alarmă
În final, Tudor Chirilă avertizează că ignorarea acestor aspecte esențiale înseamnă a se situa „de partea greșită a istoriei” și condamnă complicitatea celor care susțin această stare de fapt prin tăcerea lor. El atrage atenția asupra speranței a milioane de români pentru o Românie cinstită, exprimând dezamăgirea față de continuarea unei politici ce aduce în schimb o Românie sumbră și lipsită de reforme reale.
