Philip Hammond, fostul secretar de stat britanic pentru afaceri externe, a exprimat îngrijorări serioase cu privire la eforturile președintelui american Donald Trump de a încheia un nou acord nuclear cu Iranul. Hammond a declarat că Trump riscă să pară „foarte, foarte prost” dacă nu reușește să obțină un succes clar în negocierile aflate în curs.
Trump a criticat intens acordul nuclear semnat în 2015 de administrația Obama, etichetându-l drept „unul dintre cele mai proaste din istorie”. Cu toate acestea, în timp ce încearcă să gestioneze tensiunile cu Iranul, președintele american propune acum un nou aranjament care, conform uneia dintre personalitățile-cheie implicate în acordul inițial, este mai slab decât cel anulat în 2018.
Hammond a explicat că termenii negociati acum nu se deosebesc semnificativ de cei ai JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action), dar pun SUA într-o poziție mai vulnerabilă, din cauza schimbării echilibrului de forțe, iar Iranul are o poziție mai avantajoasă decât în urmă cu un deceniu.
Fostul ministru britanic a mai subliniat faptul că, în ciuda restricțiilor și sancțiunilor impuse timp de patru decenii, Iranul nu a fost condiționat să renunțe la programul său nuclear nici prin presiuni militare, în pofida forței militare superioare a Statelor Unite.
Contextul și detalii despre acordul nuclear JCPOA
JCPOA, semnat în iulie 2015 la Viena, a fost rezultatul a doi ani de negocieri între Iran și grupul P5+1, din care fac parte SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța și Germania. Acordul prevedea limitarea îmbogățirii uraniului la 3,67%, transformarea centrului de la Fordo într-o unitate de cercetare și modificarea reactorului de la Arak pentru a elimina producția de plutoniu. În schimb, sancțiunile internaționale au fost ridicate, iar fonduri blocate au fost deblocate pentru Iran.
Retragerea SUA și efectele acesteia
În 2018, SUA conduse de Donald Trump s-au retras unilateral din acest acord, motivând că acesta sprijinea un regim responsabil de activități teroriste și nu limita definitiv programul nuclear iranian sau dezvoltarea rachetelor balistice. Cu toate acestea, organismele internaționale continuau să confirme respectarea termenilor de către Iran.
Provocările negocierilor actuale
Potrivit surselor Axios și The New York Times, principalul obiectiv al administrației Trump în prezent este împiedicarea Iranului să acceseze aproximativ 2.000 de kilograme de uraniu îmbogățit, din care 450 de kilograme sunt puritate înaltă. În negocieri, SUA au propus un moratoriu pe 20 de ani, în timp ce partea iraniană oferă doar 5 ani. O posibilă soluție de compromis implică transferul unei părți din uraniu într-o țară terță și diluarea restului sub supravegherea internațională.
Reacția Iranului la propunerile SUA
Masoud Pezeshkian, președintele Iranului, a respins ferm poziția SUA, afirmând că Trump nu are dreptul să condamne drepturile nucleare ale țării sale. El a cerut justificări clare pentru restricțiile impuse și a subliniat că nicio națiune nu poate fi privată de drepturile legitim recunoscute în domeniul nuclear.
Declarațiile vin într-un moment delicat, în care ambele părți încearcă să găsească un punct comun pentru o relație mai stabilă în domeniul nuclear, însă detaliile sunt încă departe de a fi perfectate.
