Philip Hammond, fostul secretar de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, lansează un semnal de alarmă privind negocierile președintelui american Donald Trump cu Iranul. Hammond avertizează că Trump riscă să pară „foarte, foarte prost” dacă nu reușește să obțină un acord concret și avantajos în actualul proces de negociere. Această situație survine pe fondul unui potențial nou acord nuclear cu Iranul, propus de administrația Trump.
În trecut, Donald Trump a criticat dur Acordul Nuclear semnat în 2015 de Barack Obama, calificându-l drept „cel mai prost din istorie”, „unilateral” și „îngrozitor”. După ce s-a retras unilateral din acest acord în 2018, acum Trump caută să negocieze o nouă înțelegere, însă conform unuia dintre arhitecții acordului din 2015, propunerea actuală este mai puțin solidă și mai defavorabilă Statelor Unite.
Philip Hammond a explicat că noul acord negociat seamănă și aduce mai puține beneficii Statelor Unite, în contextul în care Iranul ocupă, în prezent, o poziție mai puternică în negocieri. El a subliniat că, în ciuda superiorității militare americane, Iranul, o țară de mărime medie supusă sancțiunilor de patru decenii, nu a fost niciodată controlat sau oprit. Prin urmare, susține Hammond, SUA nu au reușit să-și impună voința prin forță.
Ce presupunea acordul nuclear JCPOA din 2015
Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA), semnat la 14 iulie 2015 la Viena, prevedea ca Iranul să limiteze îmbogățirea uraniului la 3,67%, să transforme centrul subteran de la Fordo în facilitate de cercetare și să modifice reactorul de la Arak pentru a elimina capacitatea de producere a plutoniului. Acordul includea și un sistem de inspecții extins realizat de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). În schimb, sancțiunile nucleare impuse de SUA, Uniunea Europeană și ONU au fost ridicate, iar miliarde de dolari au fost eliberați din fondurile iraniene.
Retragerea SUA și consecințele ei
După decizia lui Trump de a retrage SUA din JCPOA în 2018, Agenția Internațională pentru Energie Atomică și serviciile de informații occidentale au confirmat că Iranul respecta prevederile acordului. Trump a justificat însă retragerea prin susținerea că acordul sprijinea un regim implicat în terorism și că nu oprea programul nuclear iranian sau dezvoltarea rachetelor balistice.
Negocierile actuale și provocările lor
Conform surselor Axios și The New York Times, obiectivul cheie al administrației Trump este de a împiedica Iranul să aibă acces la aproximativ 2.000 de kilograme de uraniu îmbogățit, depozitate în locații subterane, dintre care aproximativ 450 de kilograme au o puritate de 60%. SUA au propus un moratoriu de 20 de ani asupra acestui material, în timp ce Iranul a oferit o perioadă de cinci ani.
O propunere de compromis analizată include transferul unei părți din uraniul îmbogățit într-o țară terță, iar restul să fie diluat și supus unei monitorizări internaționale stricte.
Reacția Iranului
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat recent că Trump nu are niciun drept să împiedice Iranul să-și desfășoare programul nuclear, catalogând această poziție drept nejustificată. „Cine este el să priveze o națiune de drepturile sale?”, a subliniat Pezeshkian, potrivit agenției iraniene ISNA.
Aceste declarații vin în contextul în care SUA și Iranul încearcă să ajungă la un nou acord privind programul nuclear, într-o atmosferă tensionată și plină de incertitudini.
