Donald Trump a declarat că autorităţile iraniene i-au comunicat faptul că ţara se află într-o „stare de colaps” şi că reevaluează structura de conducere. Cu toate acestea, negocierile destinate încheierii conflictului actual par să fi ajuns într-un impas, după ce preşedintele american şi-a exprimat nemulțumirea faţă de ultimele propuneri primite din partea Teheranului, conform agenţiei Reuters.
În cea mai recentă propunere, oficialii iranieni au sugerat amânarea discuţiilor despre programul nuclear până după încetarea ostilităţilor şi rezolvarea diferendelor privind navigaţia în Golful Persic. Această abordare contravine dorinţei lui Trump, care insistă ca problemele nucleare să fie tratate prioritar, informaţie confirmată de un oficial implicat în consultările de securitate ale Casei Albe.
Într-o postare pe platforma Truth Social, Trump a afirmat: „Iranul tocmai ne-a informat că se află într-o «stare de colaps». Vor ca noi să deschidem Strâmtoarea Ormuz cât mai curând posibil, în timp ce încearcă să-şi clarifice situaţia conducerii (ceea ce cred că vor reuşi să facă!). Vă mulţumesc pentru atenţia acordată acestei chestiuni!” Agenția Reuters a punctat însă că nu sunt clare mijloacele prin care această informație ar fi ajuns de la Iran către autorităţile americane.
Liderii din Golf decid strategii comune pentru securitate
Între timp, liderii statelor din Golf s-au reunit pentru prima oară de la începutul războiului cu Iranul, convocare menită să abordeze măsurile de apărare împotriva atacurilor cu rachete și drone. Întâlnirea, desfășurată în Arabia Saudită, are ca scop coordonarea răspunsului regional în contextul conflictului izbucnit la 28 februarie, când SUA şi Israelul au lansat operaţiuni împotriva Iranului.
Deși intensitatea atacurilor a scăzut după armistițiul din 8 aprilie, statele din Golful Persic rămân în alertă maximă, temându-se de o potenţială reluare a confruntărilor.
Contextul acordului nuclear și tensiunile regionale
Acordul nuclear din 2015, semnat între Iran şi marile puteri, impusese restricţii stricte asupra programului nuclear iranian, considerat în mod public de către Teheran ca având scopuri civile. În 2018, SUA s-a retras unilateral din acest acord, decizie luată în primul mandat al lui Donald Trump, ceea ce a tensionat semnificativ relaţiile diplomatice.
Speranțele pentru reluarea negocierilor de pace au scăzut semnificativ după anularea vizitei emisarului american Steve Witkoff și a Jared Kushner în Pakistan, considerat mediator; acest gest a pus sub semnul întrebării perspectivele de soluţionare a conflictului cu multiple consecinţe umanitare și economice.
Activitatea diplomatică a Iranului și reacţiile globale
Ministrul de externe iranian, Abbas Araqchi, a intensificat în ultimele zile eforturile diplomatice, efectuând vizite la Islamabad, Oman și apoi la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin, care i-a reafirmat sprijinul Rusiei.
În contextul blocajului negocierilor, prețul barilului Brent a crescut cu 3%, ajungând la 111,40 dolari, iar Banca Mondială estimează o majorare a preţurilor energiei cu 24% în acest an, cea mai accentuată creștere de la începutul războiului din Ucraina.
Un alt moment important îl constituie decizia Emiratelor Arabe Unite, care au anunţat marţi retragerea din OPEC și OPEC+, afectând astfel poziţia Arabiei Saudite în grupul exportatorilor de petrol.
Iranul, pregătit pentru eventuale blocade maritime
Fatemeh Mohajerani, purtător de cuvânt al guvernului de la Teheran, a declarat că Iranul anticipase o posibilă blocadă încă de la alegerile americane din 2024 şi a adoptat măsuri pentru reducerea dependenţei de transportul maritim clasic, folosind rute alternative prin nord, est şi vest pentru a menţine legăturile comerciale.
