Tribunalul București a respins acuzațiile formulate de procurorii DIICOT împotriva fostului președinte al Federației Române de Fotbal, Mircea Sandu, a ginereului acestuia, Asher-Ziv Tetelman, și a asociatului lor, Bogdan Petculescu, privind implicarea într-un grup infracțional organizat destinat delapidării a 2,3 milioane de lei prin supraevaluarea lucrărilor de la Centrul de fotbal Buftea.
În motivarea sentinței de achitare pronunțate la 28 august 2026, judecătorul a subliniat că acuzațiile se bazează pe speculații și că prejudiciul a fost calculat incorect. De asemenea, nu s-a demonstrat că vreunul dintre inculpați și-ar fi însușit sumele respective.
Astfel, cei trei au fost achitați pentru acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare și spălare de bani, în conformitate cu articolul 16, alineatul 1, litera a) din Codul de procedură penală, care prevede că fapta nu există. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată de procurori la Curtea de Apel București.
Lipsa probelor privind existența unui grup infracțional
Procesul a început în 2020, după ce urmărirea penală fusese demarată în 2017, fiind suspectată o schemă prin care Mircea Sandu ar fi facilitat obținerea unui contract avantajos pentru ginerele său, împreună cu o posibilă supraevaluare a lucrărilor de la Centrul de fotbal Buftea.
Judecătorul a explicat în detaliu condițiile necesare pentru existența unui grup infracțional organizat: o structură bine definită, coordonare, reguli interne și durabilitate în timp a activităților ilegale. În acest caz, probele prezentate nu au confirmat niciuna dintre aceste elemente.
Formarea așa-numitului grup a fost dedusă doar din relațiile de rudenie și asociere dintre inculpați, fără să se demonstreze clar o organizare susținută și stabilă. Mai mult, activitatea ilegală ar fi fost limitată la un singur proiect punctual, iar există lipsa unei intenții de continuare a unor fapte similare.
Analiza acțiunilor și a prejudiciului reclamate
De asemenea, obiectivul inculpaților – însușirea frauduloasă a banilor Federației Române de Fotbal – nu a fost dovedit dincolo de orice dubiu. Actele semnate de Mircea Sandu, care includ aprobarea plăților și încheierea contractelor, au fost considerate acte juridice realizate în exercitarea atribuțiilor sale în cadrul FRF.
Pe scurt, instanța a concluzionat că nu există probe suficiente care să susțină acuzațiile și a decis achitarea celor trei, punând astfel capăt procesului în primă instanță.
