Traian Băsescu susține că actuala criză politică din România a avut ca punct de plecare alegerile desfășurate în anul 2024, eveniment care a creat o stare de confuzie majoră în rândul alegătorilor. El descrie aceste alegeri, care au inclus voturile pentru primari, consilieri și europarlamentari, ca pe un moment lipsit de claritate, amplificat de tururile de scrutin organizate în succesiune rapidă.
Fostul președinte cataloghează criza drept o „criză de hoție”, explicând că structura electorală și modul de desfășurare au avut drept efect faptul că românii nu au înțeles pe deplin pentru ce au votat.
„Nu este vorba despre o criză de sistem, ci despre un furt al alegerilor din 2024. S-a creat o confuzie totală pentru electorat, deoarece votul pentru primari, consilieri și lista comună PSD-PNL pentru Parlamentul European s-a suprapus. În plus, tururile succesive pentru prezidențiale și legislative au adâncit această lipsă de înțelegere”, a declarat Traian Băsescu la TVR.
El a criticat și anularea turului întâi al alegerilor prezidențiale, considerând această decizie ca fiind parte dintr-o organizare defectuoasă, care a împiedicat formarea unor decizii electoral bine informate.
Băsescu a mai subliniat că orchestrarea mediatică a votului prin diverse canale, inclusiv televiziuni și platforme sociale precum TikTok, a contribuit la manipularea alegătorilor, reducând alegerile la un act influențat puternic de mijloace electronice și nu de un vot conștient.
Destrămarea coaliției de guvernare și contextul politic
Coaliția de guvernare formată în iunie 2025, care a inclus PSD, PNL, USR și UDMR și a fost susținută inițial de premierul Ilie Bolojan, s-a destrămat în aprilie 2026, un eveniment ce a marcat un punct de cotitură în peisajul politic românesc.
Această coaliție a fost creată ca răspuns la alegerile prezidențiale din 2025, ce l-au adus pe Nicușor Dan la conducerea țării, cu scopul de a garanta stabilitatea politică și de a gestiona provocările economice printr-un program comun de reforme.
Structura alianței a prevăzut o rotație a premierilor, PSD urmând să preia conducerea guvernului în 2027, în timp ce PNL și USR asigurau motorul reformelor, iar UDMR și minoritățile naționale acționau ca factori de echilibru politic.
În primele luni de guvernare, au apărut tensiuni semnificative, mai ales legate de reformele inițiate de premierul Bolojan, care vizau restructurarea aparatului administrativ și reducerea cheltuielilor publice. Aceste măsuri au fost contestate vehement de reprezentanți PSD, care au denunțat impactul negativ asupra administrațiilor locale.
Conflictele între partidele coalizate au crescut odată cu propagarea unor nerealizări și divergente privind politica economică, culminând cu retragerea sprijinului PSD și inițierea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului Bolojan.
