În satul Băleni Sârbi, recunoscut pentru comunitatea sa bulgară, se păstrează cu sfințenie obiceiul Boboșarca, în fiecare an pe 26 aprilie, prilej care coincide cu Duminica Mironosițelor. Această celebrare este un simbol al credinței profunde și al muncii neîntrerupte în agricultură, prin care localnicii își protejează recoltele și sănătatea familiei.
La Biserica Sfântul Nicolae, comunitatea organizează ritualuri specifice de alungare a Răului. Sărbătoarea este marcată de momente de rugăciune, dar și de dansuri tradiționale – atât bulgărești, cât și românești. Elementul central rămân însă vârstnicii satului, cei care inspiră pe cei tineri prin exemplul lor dedicat și devotat, legat de muncă și viață.
Preotul Marian Dragomir, gazda acestor evenimente, subliniază importanța muncii ca un adevărat cult în comunitate. Bunicii, după propria lor mărturie, consideră că viața fără implicare în activitățile agricole este de neconceput, iar sentimentul utilității este esențial pentru echilibrul lor sufletesc.
Localnicele declară cu inocență și putere că nu pot sta deoparte și că grijile legate de recolte le urmăresc mereu. Aceasta este o parte din credința lor: „Yoga noastră adevărată este grija pentru legume – o salată, o ridiche, o ceapă – pentru că această muncă le dă sens existenței!”. De peste trei decenii, ele cultivă cu trudă și speranță, îndrăzneala de a lupta cu vremurile și dăunătorii.
Dansul tradițional, horă, este momentul în care copiii se alătură sărbătorii și păstrează vie moștenirea culturală. Participanții declară că, deși învățarea dansului a fost dificilă, momentele petrecute împreună le aduc bucurie și unitate. Din privirile bunicilor, pline de mândrie, se reflectă grija și speranța pentru viitor.
Doamna Nuți Pavel, o reprezentantă importantă a comunității, povestește originea Boboșarcei, explicând că strămoșii lor bulgari s-au ascuns în această zonă pentru a evita convertirea forțată la Islam în timpul dominației otomane. Pentru protecție socială și istorică, erau numiți sârbi de către localnici. Până în ziua de azi, aceste rădăcini se reflectă în tradițiile locale și în modul în care comunitatea face față provocărilor contemporane.
Boboșarca este descrisă de către preotul Paul Dragomir ca „vărsat de vânt”, ceea ce simbolizează un ritual de alungare a bolii și a răului, serbat în comuniune cu Duminica Mironosițelor. Aceasta întărește împreună credința și dorința de purificare.
Ritualul începe încă din noaptea de sâmbătă, cu o slujbă la biserică, urmată de privegherea în cimitir – un moment emoționant în care luminile lumânărilor și cântecele tradiționale acompaniază credincioșii până în zori. Se recită formule specifice de salut, precum „Hristos a Înviat!” și răspunsul „Adevărat a Înviat!”, legând astfel trecutul cu prezentul și manifestând o răspândire a speranței și curajului, asemenea mironosițelor care au vestit Învierea.
După această noapte de veghe spirituală, ziua continuă cu pregătiri pentru praznic și bucuria comuniunii în jurul mesei, unde găinile și alte alimente sunt gătite pentru toți cei prezenți. Astfel, obiceiul Boboșarca adună în jurul său credința, munca și comunitatea, într-un echilibru care păstrează vie tradiția și identitatea acestui sat de bulgari din România.
