Termenul de 31 august marchează finalul perioadei în care statele membre ale Uniunii Europene trebuie să implementeze planurile convenite cu Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). Această facilitate financiară a pus la dispoziția țărilor zeci de miliarde de euro pentru redresarea economică post-pandemie, iar unele state au reușit să atragă sume cu adevărat impresionante.
La mai puțin de două săptămâni până la încheierea oficială a termenului, Italia se distinge clar prin performanță. Țara a accesat 165,99 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 85% din suma negociată, în valoare totală de 194,38 miliarde de euro (granturi și împrumuturi). Guvernul condus de Giorgia Meloni a depus deja zece cereri de plată, demonstrând o implementare susținută și eficientă.
Pe locul al doilea se află Spania, care a atras 77,6 miliarde de euro din totalul aprobat de 101,73 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de absorbție de 76%. Polonia urmează în top, cu 34,15 miliarde de euro atrase, respectiv 63% din planul aprobat de 54,71 miliarde de euro, fondurile fiind distribuite atât pe granturi, cât și pe împrumuturi.
Franța a înregistrat o rată remarcabilă de accesare, cu 34,13 miliarde de euro (84,7% din totalul de 40,27 miliarde de euro), exclusively fonduri nerambursabile. Grecia și Germania completează topul primelor cinci țări, cu 24,63 miliarde euro (68,5%) și respectiv 24,35 miliarde euro (80,31%), fiecare mizând pe combinația granturi-împrumuturi sau doar granturi, în funcție de situație.
Portugalia, cu un plan similar ca mărime cu cel al României, a reușit să atragă 18,58 miliarde de euro, respectiv 84,84% din suma aprobata. În schimb, România se situează sub această performanță, cu 12,97 miliarde euro absorbiți – adică 64,53% din Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit, evaluat la 20,1 miliarde euro granturi și împrumuturi. Recent, Bucureștiul a depus cea de-a cincea cerere de plată, în valoare de 2,84 miliarde de euro, și se pregătește pentru ultima tranșă. Cu toate acestea, din punct de vedere al ritmului de implementare, România se situează spre finalul clasamentului, fiind depășită de Ungaria, Luxemburg, Cipru, Suedia, Olanda și Polonia.
În continuare, țările care au atras sub 10 miliarde de euro printre beneficiarii MRR sunt Cehia (7,67 miliarde euro, 89% din plan) și Croația (7,29 miliarde euro, 72,68% din plan).
În partea de jos a listei, Luxemburgul și Cipru au atras cele mai mici sume, respectiv 90 milioane euro (37,34%) și 563 milioane euro (54,9%). Un caz aparte este Ungaria, care a accesat numai 919 milioane euro, adică 14,75% din suma eligibilă de aproximativ 10 miliarde euro. Blocajele din relația cu Bruxelles-ul, sub conducerea lui Viktor Orban, au influențat puternic această performanță scăzută.
