Libertatea dezvăluie în exclusivitate date oficiale privind cele mai mari 20 de pensii speciale din România, oferind detalii despre vârsta la care foştii beneficiari au ieşit din activitate şi anul pensionării, conform situaţiei din luna mai 2026.
Conform datelor Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP), cel mai tânăr pensionar din acest top avea în luna mai 53 de ani şi 9 luni, iar recordul de vârstă la momentul pensionării este de doar 49 de ani. În top se regăsesc exclusiv foşti judecători sau procurori, fără persoane din alte categorii care beneficiază de pensii în baza unor legi speciale.
Cel mai generos venit este o pensie brută de 69.343 lei, a unui fost magistrat pensionat în decembrie 2022, care în mai avea 69 de ani şi 9 luni. Urmează o pensie de 63.842 lei, a unui fost procuror sau judecător pensionat în iulie 2018, la vârsta de 73 de ani. Pe locul trei se află un fost magistrat care, pensionat în martie 2009 la 81 de ani şi 6 luni, primeşte o pensie brută lunară de 63.647 lei.
Mai mulţi magistraţi cu pensii între 61.000 şi 63.000 lei sunt în continuare activi până după vârsta de 70 de ani, ceea ce indică opţiunea lor de a rămâne în activitate cât mai mult timp.
La polul opus, pensia cu poziţia 20 în clasament, de 50.992 lei brut, aparţine tot unui fost magistrat care a ieşit la pensie la 71 de ani.
Cel mai tânăr beneficiar al unei pensii speciale din top, care a plecat la pensie la numai 49 de ani, are o pensie brută de 51.891 lei, după ce a părăsit sistemul în septembrie 2019. În aceeaşi categorie de tineri pensionari speciali se înscrie şi ocupantul poziţiei a şaptea, care avea 53 de ani şi 9 luni în mai 2026 şi s-a pensionat în februarie 2023.
Există şi magistraţi din acest top care încasează pensii speciale de peste 20 de ani. Un exemplu este un fost magistrat pensionat în iulie 2004, care primeşte o pensie brută de 52.335 lei. Urmează foşti magistraţi care s-au pensionat în aprilie 2008 şi ianuarie 2009, cu pensii ce depăşesc 50.000 de lei lunar.
CNPP explică faptul că anumite persoane încasătoare de pensii speciale au avut contribuţii zero la bugetul asigurărilor sociale, deoarece acestea sunt calculate conform unor legi speciale care stabilesc modalităţi diferite de calcul. Beneficiarul primeşte întotdeauna pensia cea mai avantajoasă dintre cele două variante - conform legii cadre şi legii speciale.
