Un număr tot mai mare de tineri din România optează pentru continuarea studiilor în străinătate, atrași de calitatea programelor universitare, metodele didactice diferite și oportunitățile de dezvoltare profesională. Însă, dincolo de imaginea adesea idealizată a vieții de student în afara țării, aceștia se confruntă cu numeroase provocări, precum cheltuielile ridicate, adaptarea la o cultură și un sistem diferit, dorul de familie și integrarea socială.
Jurnalul Libertatea a discutat cu patru tineri români: trei dintre ei studiază în Franța și Olanda, iar unul a revenit în România după doar câteva luni de studii în străinătate. Aceștia au împărtășit experiențele personale privind motivațiile de a pleca la studii în alte țări, costurile zilnice ale vieții, formele de sprijin financiar, precum și diferențele notabile între sistemele universitare din România și cele europene.
Motivațiile studiilor în străinătate
Deși au ales destinații și domenii diverse, toți tinerii au subliniat că decizia de a studia în afara țării a fost influențată atât de calitatea învățământului, cât și de dorința de a experimenta un mediu cultural diferit.
Diana Ruța, studentă în anul II la Facultatea de Limbi, Culturi și Societăți din cadrul Universității din Lille, a ales Franța din pasiune pentru limba franceză. După o pregătire bilingvă în liceu și o experiență Erasmus în Franța, a dorit să își îmbunătățească competențele lingvistice și să descopere în profunzime cultura franceză. Programul său de studii este derulat în limba engleză și include cursuri de civilizație, literatură, istorie și gramatică, urmând ca în anul următor să se focuseze pe civilizația și politica țărilor anglofone.
Andrei Horga, student în al III-lea an la Universitatea din Strasbourg, a fost atras de Franța datorită pasiunii pentru limba și cultura franceză, cunoscută încă din gimnaziu. El studiază trei limbi străine – engleză, olandeză și suedeză – într-un program predat în engleză.
Pentru Daria Călugăru, care urmează masterul în inginerie biomedicală la Universitatea din Groningen, Olanda, decizia a fost motivată de dorința de a combina medicina cu matematica într-un domeniu cu perspective dezvoltate în afara României. Limba engleză larg vorbită în Olanda a fost un alt argument important în alegerea sa.
Admiterea și particularitățile sistemelor universitare
Studenții din Franța au aplicat prin platforma națională Parcoursup, care le permite candidaților să selecteze și să aplice la până la zece programe universitare. Diana Ruța a subliniat că procesul este gratuit, iar cea mai anevoioasă etapă a fost redactarea scrisorilor de intenție pentru fiecare opțiune. Andrei Horga a descris procesul ca fiind stresant, având în vedere termenele limită și concurența ridicată.
În ceea ce privește Olanda, procedurile de admitere implică adesea criterii academice stricte și engleza este limba principală a programelor, ceea ce facilitează accesul studenților internaționali. Daria a beneficiat de aceste avantaje în alegerea sa.
Provocări finanaciare și emoționale
Dincolo de aspectele academice, studenții menționează dificultățile financiare legate de costurile de trai, care includ chirie, alimente și transport. De asemenea, adaptarea la un mediu nou și dorul de casă reprezintă obstacole emoționale importante.
Unul dintre cei patru tineri intervievați a ales să renunțe la studiile din Olanda după doar trei luni, din cauza dificultăților de adaptare și a dorului de familie. Această poveste evidențiază că, deși oportunitățile sunt numeroase, experiența în străinătate poate fi și provocatoare.
În ansamblu, experiențele acestor tineri arată că decizia de a studia în Franța sau Olanda este determinată de un amestec de factori academici, culturali și personali, fiind nevoie de o pregătire atentă și de o deschidere pentru a face față atât oportunităților, cât și dificultăților vieții de student internațional.
