Pentru majoritatea orașelor, adunarea frunzelor uscate în sezonul de toamnă reprezintă o problemă de eliminare a deșeurilor. Însă pentru antreprenorul ucrainean Valentyn Frechka, aceste frunze au devenit materia primă a unei afaceri revoluționare. La doar 26 de ani, acesta a reușit să atragă fonduri europene în valoare de 2,3 milioane de euro pentru a înființa o fabrică-pilot în apropiere de Paris, unde frunzele căzute sunt transformate în hârtie și carton.
Totul a început în liceu, la Kiev, când Valentyn, împreună cu profesoara de științe, a căutat o alternativă sustenabilă la hârtia obținută din lemn. Astfel, s-a născut ideea de a folosi frunzele uscate ca resursă regenerabilă, un material valorificat foarte rar până acum. Startup-ul condus de el colaborează în prezent cu diverse municipalități, care colectează frunzele și le trimit către punctele Releaf pentru prelucrare.
Un obstacol major l-a reprezentat sezonabilitatea frunzelor, care cad numai câteva luni pe an. Pentru a asigura funcționarea continuă a fabricii, echipa a dezvoltat un proces prin care materia primă este tratată și stocată astfel încât să poată fi folosită tot anul. În fabrica-pilot, hârtia și cartonul rezultate sunt utilizate pentru ambalaje, plicuri și cutii, în special pentru comerțul online.
Până acum, startup-ul a obținut finanțări consistente, în principal prin granturi ale Consiliului European pentru Inovare și programe conexe, investind aceste fonduri în cercetare, dezvoltarea liniei de producție și extinderea punctelor de colectare în mai multe orașe. Acum, după ce modelul a fost validat, care operează deja la scară pilot, Valentyn vizează o nouă rundă de finanțare, solicitând circa 8 milioane de euro pentru a transforma proiectul într-o afacere comercială la scară largă.
Produsele Releaf sunt deja integrate în lanțuri de producție pentru companii care folosesc ambalaje din hârtie, iar startup-ul are parteneriate internaționale, inclusiv cu firma românească Emblema, specializată în producția de sacoșe din hârtie. Deși activează în Franța, Valentyn își propune ca, în viitor, să aplice această tehnologie inovatoare și în Ucraina, contribuind la proiectele de reconstrucție post-război.
