În zilele de 7 și 8 iulie, capitala Turciei găzduiește reuniunea liderilor celor 32 de state membre NATO, eveniment la care participă și președintele american Donald Trump. Discursurile sale privind posibilitatea retragerii Statelor Unite din Alianță și reducerea efectivelor militare americane din Europa au generat semne de întrebare cu privire la viitorul alianței transatlantice.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a evidențiat trei puncte centrale care vor fi discutate în timpul summitului: continuarea majorării investițiilor în apărare de către statele membre, întărirea capacității de producție industrială în domeniul apărării în zona transatlantică și sprijinirea continuă a Ucrainei în contextul conflictului cu Rusia.
De asemenea, liderii aliați vor aborda criticile publice formulate de președintele american și vor încerca să gestioneze preocupările exprimate de unele state membre privind impactul acestor declarații asupra unității politice și credibilității NATO, conform unui raport al Congresului SUA.
Un obiectiv major al administrației Trump este să determine aliații europeni și canadieni să-și majoreze cheltuielile pentru apărare și să preia o responsabilitate sporită pentru securitatea convențională în Europa. Noua viziune a Alianței, denumită „NATO 3.0”, reprezintă o revenire la misiunea inițială de protejare a Europei împotriva amenințării Kremlinului, dar cu un rol mai important al forțelor europene, în contrast cu perioadele „NATO 1.0” (Războiul Rece) și „NATO 2.0” (implicarea globală post-Război Rece, cu diminuarea investițiilor europene).
Fostul ambasador american Daniel Fried, într-o analiză publicată în Just Security, menționează că oficialii NATO și ai statelor din frontiera estică susțin acest concept, însă subliniază că este esențial ca SUA să-și mențină capacitatea militară în Europa, să fie pregătite să răspundă la orice agresiune și să faciliteze o tranziție graduală către o contribuție europeană mai robustă, evitând astfel eventualele lacune în apărare.
Înaintea summitului, Mark Rutte a anunțat că aliații europeni și canadieni au crescut cheltuielile cu apărarea cu 1,2 trilioane de dolari în ultimul deceniu, iar în 2025 aceste bugete vor fi cel puțin de 2% din PIB. Totodată, se așteaptă ca la Ankara să fie prezentate planuri concrete pentru atingerea unui obiectiv ambițios: cheltuielile pentru apărare și securitate să reprezinte 5% din PIB până în 2035. Aceasta include 3,5% pentru cerințele de bază ale apărării și 1,5% pentru cheltuieli conexe de securitate. De asemenea, summitul va anunța inițiative importante pentru consolidarea industriei de apărare și contracte noi de miliarde de dolari, potrivit unui raport al Congresului SUA revizuit recent.
Tensiuni privind prezența militară americană în Europa
Europa este preocupată de politica imprevizibilă a administrației Trump, care amenință să destabilizeze înțelegerile consensuale prin eventuale retrageri rapide și necoordonate ale trupelor americane din Europa. De asemenea, există temeri legate de reducerea contribuțiilor americane la strategia nucleară NATO și incertitudinea cu privire la angajamentul Statelor Unite față de obligațiile asumate în cadrul Alianței.
