Cercetătorii de la Universitatea din Parma, Italia, au adus în lumină un nou aspect al comportamentului contagios al căscatului, demonstrând că acest obicei poate fi preluat de bebeluși încă din viața intrauterină, înainte de naștere. Această concluzie a fost publicată în revista „Current Biology” și vine în opoziție cu teoriile anterioare care susțineau că reflexul contagios al căscatului se dezvoltă doar după naștere.
Experimentul care a schimbat paradigma
Studiul a cuprins 38 de femei însărcinate aflate în al treilea trimestru, între săptămânile 28 și 32 de sarcină. Pe parcursul investigației, participatele au fost expuse la trei tipuri de videoclipuri: unul cu persoane căscând, altul cu mișcări nelegate de căscat ale buzelor și unul cu expresii faciale neutre. În timp ce acestea urmau materialele video într-un mediu liniștit, expresiile fețelor lor erau filmate, iar mișcările fetusului monitorizate prin ecografie.
Pentru a elimina orice eroare sau subiectivism, analiza înregistrărilor a fost realizată de observatori care nu știau ce materiale vizionase fiecare participantă.
Rezultate surprinzătoare privind sincronizarea comportamentului
Majoritatea femeilor au căscat cel puțin o dată în timpul vizionării videoclipului cu căscat, iar în aproape jumătate din cazuri (50%), fetușii au imitat cu acuratețe acest reflex. În 33% dintre sesiunile de observare nici mama, nici fătul nu au căscat, iar în doar 3% din cazuri s-a observat căscat al fătului fără influența mamei. De asemenea, s-a constat o corelație clară între frecvența căscatului mamei și cea a bebelușului.
Descoperirea indică faptul că legătura și influența între mamă și făt sunt mult mai puternice și mai timpurii decât s-a presupus anterior.
Mecanisme biologice încă neelucidate
Deși căscatul este asociat generic cu răcirea creierului, modul în care acest reflex este transferat de la mamă la făt rămâne un mister. Spre deosebire de contactul vizual esențial pentru contagiozitatea căscatului în rândul persoanelor nascute, fătul nu poate vedea mama, motiv pentru care se presupune o transmitere prin mecanisme fiziologice interne. Acestea ar putea fi declanșate de reacțiile corporale ale mamei în timpul căscatului, însă această ipoteză necesită investigații suplimentare.
Studiului deschide noi direcții în înțelegerea dezvoltării comportamentelor sociale și reflexive încă din uter, subliniind importanța conexiunii timpurii cu mama.
