Regiunea Golfului Persic rămâne sub presiune, pe fondul escaladării tensiunilor dintre Statele Unite și Iran, care a condus la blocarea Strâmtorii Ormuz și a provocat o reducere semnificativă a exporturilor petroliere din zonă. Această situație a generat creșteri importante ale prețurilor combustibililor și a afectat planurile de călătorie ale europenilor pentru vara anului 2026.
Alternative strategice pentru a evita dependența de Strâmtoarea Ormuz
În lipsa unui acord diplomatic rapid, țările din Golf intensifică măsurile de reducere a vulnerabilității legate de această rută comercială crucială. Arabia Saudită folosește în prezent conducta Est-Vest, care traversează țara de la Golful Persic până la Marea Roșie. Amin Nasser, CEO al Saudi Aramco, a anunțat că această conductă va atinge capacitatea maximă de transport de 7 milioane de barili pe zi până în luna martie.
Conducta leagă importantul câmp petrolier Abqaïq, din estul Arabiei Saudite, de portul Yanbu de la Marea Roșie. Deși această soluție oferă o alternativă la Strâmtoarea Ormuz, experții subliniază că nu poate compensa complet pierderile din regiune. În 2025, Arabia Saudită exporta zilnic aproximativ 6,3 milioane de barili de țiței și 1,4 milioane de produse rafinate, în timp ce capacitatea portului Yanbu este limitată la 4,5 milioane de barili pe zi.
Pe fondul blocajului strâmtorii, producția din Irak, Bahrain și Kuweit a fost oprită, fapt ce a condus la dispariția a circa 15 milioane de barili zilnic de pe piață, dintr-un trafic normal de 18 milioane de barili de țiței și 4 milioane de produse rafinate.
Emiratele Arabe Unite, de asemenea, au investit în conducta Habshan-Fujairah, care transportă petroliu din Abu Dhabi către Golful Oman, ocolind strâmtoarea. O a doua conductă spre portul Fujairah este în curs de construcție, fapt ce va spori capacitatea de export a regiunii.
Inițiative din Irak și Kuweit pentru diversificarea rutelor de export
Irakul, afectat de blocaj, utilizează o conductă din zona kurdă spre portul turcesc Ceyhan, însă capacitatea acesteia este limitată la 250.000 de barili pe zi. Ca răspuns, autoritățile irakiene planifică construirea unei noi conducte care să unească Basra de portul Aqaba din Iordania, proiect menit să crească posibilitățile de export, potrivit Financial Times. Totodată, Kuweitul poartă discuții pentru folosirea unor trasee alternative prin Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
Michael Pregent, fost ofițer al serviciilor de informații militare americane, afirmă că aceste investiții reflectă un "joc strategic" al statelor din Golf, care încearcă să se elibereze de presiunea iraniană asupra exporturilor petroliere. Cu toate acestea, expertul în energie Clayton Seigle avertizează că infrastructura rămâne vulnerabilă la atacuri și că stabilitatea durabilă poate fi atinsă doar prin reducerea tensiunilor politice cu Iranul.
Impactul crizei asupra pieței globale a energiei
Până la implementarea pe scară largă a acestor alternative, prețurile petrolului rămân ridicate în contextul crizei din Strâmtoarea Ormuz. În Europa, inclusiv România, consumatorii resimt creșterea costurilor la benzină, iar companiile aeriene, precum Lufthansa, au fost nevoite să elimine mii de zboruri pe distanțe scurte, din cauza deficitului de kerosen.
Chiar dacă planurile țărilor din Golf au potențialul de a scădea influența Iranului asupra pieței petroliere, efectele reale se vor observa doar pe termen lung. Între timp, instabilitatea din Orientul Mijlociu continuă să provoace incertitudini în domeniul energetic la nivel global.
