Sub conducerea președintelui Xi Jinping, China a implementat o transformare economică profundă, având ca prioritate securitatea energetică, acțiune desfășurată pe o durată mai mare de zece ani. În acest interval, țara a acumulat importante stocuri de petrol și a dezvoltat extensiv sectoare de energie regenerabilă – eoliană, solară și hidroelectrică – reușind astfel să diminueze treptat dependența de importurile de combustibili fosili, conform unei analize CNN.
Ultimul test major pentru această strategie a venit odată cu criza petrolului provocată de conflictul din Golf, izbucnit în martie 2026 între Statele Unite, Israel și Iran. Spre deosebire de alte state asiatice afectate sever de lipsa combustibililor, China și-a demonstrat reziliența datorită stocurilor vaste de petrol și dezvoltării continue a energiei regenerabile.
Expertul în energie, Erica Downs, a afirmat pentru CNN: „Capacitatea Chinei de a face față șocurilor energetice confirmă eficiența eforturilor susținute în creșterea securității energetice.”
Elementele cheie ale strategiei energetice chineze
De când a devenit importator net de energie în anii ’90, China a considerat dependența de resursele din Orientul Mijlociu ca o vulnerabilitate majoră. Sub mandatul lui Xi Jinping, țara a accelerat măsurile pentru diversificarea surselor de energie și a minimizat dependența de transportul maritime, construind conducte costisitoare din Asia Centrală, Rusia și Myanmar. În paralel, a investit masiv în dezvoltarea energiei verzi și promovarea vehiculelor electrice.
Motto-ul „Trebuie să aderăm la gândirea scenariului cel mai rău”, transmis frecvent oficialilor, reflectă abordarea preventivă a liderului chinez. Producția extinsă de panouri solare, turbine eoliene și baterii pentru mașini electrice a plasat China în fruntea globală a tehnologiilor verzi. În 2026, capacitatea instalată de energie eoliană și solară a Chinei este de trei ori mai mare decât cea combinată a SUA și Indiei, arată datele Global Energy Monitor.
În ceea ce privește rezervorii de petrol, China dispune de un volum impresionant. Terminalul petrolier din Quingdao este unul dintre cele mai importante noduri de stocare, iar facilitatea Dongjiakou de pe coasta chineză, inaugurată recent, a atins o capacitate de 24 milioane de barili, fiind deja umplută în proporție de 56%.
Rezultatele planului de stocare și dezvoltare internă
Din 2019, China a derulat un plan intensiv de șapte ani pentru valorificarea resurselor interne, culminând cu o creștere a producției de petrol de la 3,8 milioane barili pe zi la 4,4 milioane și o majorare cu 50% a gazelor naturale. În aceeași perioadă, stocurile vizibile au urcat cu 110 milioane de barili, ajungând la un record de 1,2 miliarde, echivalent cu de trei ori rezervele SUA. Capacitatea totală de stocare atinge două miliarde barili, din care este folosită în prezent doar 58%.
Răspuns la criza actuală și perspective
Chiar dacă importurile rămân semnificative – 70% pentru petrol și 40% pentru gaze naturale – China a reușit să atenueze efectele creșterii prețurilor generate de conflictul din Golf. În aprilie 2026, autoritățile au autorizat rafinăriile de stat să folosească rezervele comerciale pentru a stabiliza piața locală, potrivit Bloomberg News.
Pe termen lung, reducerea dependenței de combustibili fosili și sprijinul continuu pentru energia verde și vehiculele electrice vor rămâne pilonii fundamentali ai politicii energetice chineze, consolidând astfel poziția țării în fața unor eventuale crize globale similare.
