Agenția de evaluare financiară S&P Global a emis un avertisment important pentru România, subliniind că prelungirea crizei politice poate conduce la retrogradarea ratingului suveran al țării. Aceasta reprezintă prima reacție oficială a uneia dintre cele trei mari agenții de rating după demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan, survenită pe 5 mai 2026, prin moțiune de cenzură.
La data de 15 mai 2026, S&P Global Ratings a reconfirmat ratingurile României pentru datoria pe termen lung și scurt, în monedă locală și valută, la nivelurile BBB-/A-3, menținând însă o perspectivă negativă. Agenția atrage atenția asupra riscurilor semnificative legate de consolidarea finanțelor publice și de reducerea deficitelor externe, în următoarele 6-12 luni.
În analiza sa, S&P evidențiază dificultățile generate de prăbușirea coaliției guvernamentale formate din patru partide, fapt care complică eforturile de diminuare a deficitelor gemene – deficitul bugetar și cel al contului curent – în special în contextul apropiatelor alegeri din 2028. Totuși, agenția observă un consens între partidele politice majore privind implementarea unor reforme fiscale pentru anul 2027 și estimează că un nou guvern ar putea fi format în săptămânile următoare.
Performanța fiscală și finanțarea din fonduri europene, factori cheie
S&P recunoaște progresele României în gestionarea finanțelor publice, subliniind impactul pozitiv al măsurilor de austeritate adoptate în 2025, care au condus la o reducere importantă a deficitului bugetar. De asemenea, fondurile europene așteptate în 2026 pot îmbunătăți condițiile de finanțare externă ale țării. Cu toate acestea, deficitul de cont curent, estimat la 7,9% din PIB în 2025, ar trebui să scadă gradual, iar orice întârziere în absorbția fondurilor europene din 2026-2027 ar putea restrânge creșterea economică și ar complica consolidarea fiscală.
Riscurile politice și economice influențează stabilitatea economică
Actuala criză politică, generată de destrămarea guvernului în luna mai, coincide cu o perioadă marcate de incertitudini economice la nivel global. România rămâne vulnerabilă la evoluțiile externe, având nevoie de finanțare externă semnificativă, estimată la 18% din PIB pentru 2026, și o pondere mare a datoriei guvernamentale deținută de investitori străini.
"România este expusă riscurilor legate de încrederea investitorilor, datorită nevoilor ridicate de refinanțare externă", avertizează S&P. De asemenea, escaladarea tensiunilor geopolitice, cum ar fi conflictul din Orientul Mijlociu, ar putea intensifica presiunile asupra pieței energiei, crește inflația și slăbi economia și finanțele publice.
Inflația în creștere complică politica monetară
Indicele inflației a ajuns la 10,7% în aprilie 2026, ceea ce complică gestionarea politicii monetare de către Banca Națională a României. Conform S&P, este puțin probabil ca BNR să relaxeze politica monetară în următoarele luni, chiar dacă economia arată semne de încetinire. Consumul privat, care reprezintă 63% din PIB, rămâne afectat de inflația înaltă și de măsurile austere aplicate.
Agenția nu exclude o revizuire pozitivă a perspectivei pe termen mediu, în cazul în care România reușește să reducă substanțial deficitele externe și fiscale. Un astfel de rezultat ar putea fi susținut de revenirea creșterii economice și de implementarea unor reforme structurale esențiale, în special în domeniile pensiilor și salariilor din sectorul public.
Blocajul politic, o amenințare pentru stabilitate și dezvoltare
Prelungirea incertitudinilor politice, în urma destrămării guvernului, complică atingerea obiectivelor economice stabilite și sporește riscurile asupra stabilității financiare a României. Situația necesită măsuri rapide și un consens politic ferm pentru a asigura continuitatea reformelor și consolidarea fiscală în următorii ani.
