Șeful Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu, a transmis un avertisment dur către autoritățile de la Chișinău, acuzându-le că pun în pericol „interesele și siguranța cetățenilor ruși” din regiunea separatistă Transnistria. Aceste declarații apar în contextul reluării negocierilor politice între Chișinău și Tiraspol și a deciziei Moldovei de a interzice accesul unor comandanți militari ruși pe teritoriul său.
Într-un interviu acordat publicației Komsomolskaia Pravda, Serghei Șoigu a reiterat susținerea Moscovei pentru presupusa protejare a celor peste 220.000 de cetățeni ruși din Transnistria, o cifră contestată de surse independente. El a afirmat că Rusia este gata să „folosească toate mijloacele și metodele, inclusiv cele mai improbabile scenarii”, pentru a garanta securitatea acestor persoane, invocând Constituția rusă drept temei.
Transnistria, o sursă persistentă de tensiuni regionale
Zona Transnistriei, situată între Nistru și frontiera cu Ucraina, rămâne un punct sensibil în politica regională, fiind o regiune separatistă sprijinită politic și militar de Rusia. Conflictul local, început încă din anii '90, rămâne „înghețat”, Moscova utilizând această entitate ca instrument de influență și destabilizare în spațiul est-european. În trecut, Rusia a intervenit direct în regiune, iar situația locuitorilor a fost afectată de măsuri unilaterale, cum a fost criza energetică din iarna anului 2025.
Negocieri tensionate între Chișinău și Tiraspol
Declararea unor personalități militare ruse ca persoane indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova a survenit într-un moment de reluare a dialogului politic. Săptămâna trecută a avut loc o nouă rundă de negocieri între reprezentanții guvernului moldovean și administrația separatistă de la Tiraspol, în care vicepremierul pentru Reintegrare Valeriu Chiveri a solicitat reafirmarea suveranității moldovenești și semnarea unui acord de reglementare.
În schimb, Vitalie Ignatiev, reprezentantul Tiraspolului, a refuzat propunerile și a insistat asupra reluării negocierilor în formatul „5+2”, format care implică Rusia ca mediator, un mecanism contestat de Chișinău pentru lipsa sa de eficiență.
De asemenea, autoritățile de la Chișinău au reiterat intenția de a introduce limba română în școlile moldovenești din regiune și au propus integrări economice și sociale, prin care să fie reluate legăturile cu restul țării.
Reacția Chișinăului față de amenințările ruse
În replică, vicepremierul moldovean Valeriu Chiveri a respins ferm acuzațiile lui Șoigu, calificându-le drept nefondate și menite să distragă atenția de la responsabilitatea Rusiei pentru prezența ilegală a trupelor sale în Transnistria. Chișinăul subliniază că măsurile luate vizează doar reglementarea situației și reafirmarea suveranității Republicii Moldova.
Interdicțiile impuse unor oficiali militari ruși, printre care comandantul Grupului Operativ al Trupelor Ruse din Transnistria (GOTR), Dmitri Zelenkov, și adjuncții săi, vizează persoanele acuzate că participă la activități ce contravin intereselor Republicii Moldova, inclusiv implicarea în scheme ilegale de finanțare.
