Proiectul de lege care stabilește că pensionarii speciali din cadrul instituțiilor statului trebuie să renunțe la 85% din venitul lor pentru a-și păstra funcția a fost adoptat tacit de Senat. Anunțul oficial privind această decizie urmează să fie făcut în următoarele ședințe ale forului legislativ.
Acest proiect a întâmpinat numeroase obstacole și întârzieri, generate de dezbateri între susținătorii extinderii excepțiilor, care doresc ca anumite categorii suplimentare să fie exceptate de la impozitare, și cei care sprijină aplicarea pe scară largă a restricțiilor privind pensiile speciale, conform surselor guvernamentale și politice citate de Libertatea.
Contextul și evoluția proiectului
Inițiativa legislativă privind interzicerea cumulului pensiei speciale cu salariul de la stat a fost lansată în toamna anului precedent. La sfârșitul lunii noiembrie, după săptămâni de negocieri în cadrul coaliției, guvernul a prezentat public o formă a legii care salva numeroase categorii de demnitari și angajați ai instituțiilor publice de la această interdicție.
Printre cei exceptați inițial se numărau aleșii locali, parlamentarii, președintele României, judecătorii Curții Constituționale, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, Avocatul Poporului și consilierii Curții de Conturi, aceștia fiind deja protejați de o decizie anterioară a Curții Constituționale. În plus, proiectul îi includea pe cei numiți prin hotărâri ale Parlamentului, adică aproximativ 23 de conducători de instituții publice, precum și pe cei desemnați prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), măsură care se aplica în mod special pentru cazul șefului Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu.
Tensiuni politice și modificări ulterioare
Timp de mai multe luni, subiectul a generat controverse privind categoriile ce urmau să fie exceptate, cu Ministerul Finanțelor și Consiliul Superior al Magistraturii manifestând reticență în a da un aviz prompt. Ministrul Muncii, Marius-Constantin Manole, a fost unul dintre principalii opozanți ai extinderii excepțiilor, iar în final doar aleșii locali și titularii mandatelor prevăzute în Constituție au rămas exceptați de la reducerea pensiilor speciale.
În aprilie anul acesta, după ieșirea PSD de la guvernare, Executivul condus de Ilie Bolojan a adoptat proiectul, însă doar ca inițiativă legislativă fără efect juridic, trimițându-l Parlamentului pentru dezbatere și vot final.
Ignorarea proiectului în Senat și perspectivele de la Camera Deputaților
Proiectul a fost înregistrat la Senat pe 30 aprilie și repartizat spre avizare mai multor comisii – muncă, juridică, administrație publică, finanțe și drepturile omului. De la începutul lunii mai au fost emise doar avizele Comisiilor de finanțe și drepturile omului.
Senatoarea Gabriela Horga, președinta Comisiei de finanțe, a acuzat PSD de blocarea dezbaterilor, subliniind că legea inițiată de Guvernul Bolojan venea să corecteze o situație nedreaptă în care anumite persoane pensionate devreme și cu venituri speciale continuau să ocupe poziții publice cu salarii consistente, suportate din bani publici.
Cu toate acestea, PSD și UDMR au ignorat procedura, astfel că proiectul a fost adoptat tacit la termenul-limită din 28 iulie, fără dezbateri în plenul Senatului. În continuare, inițiativa va ajunge la Camera Deputaților, unde, având în vedere contextul politic actual și precedentul legat de alte proiecte legale nefinisate, există riscul ca această lege să rămână neaplicată.
La Camera Deputaților există numeroase proiecte vechi, blocate în diverse comisii, inclusiv Codul Administrativ, care nu a fost discutat încă din 2019. Astfel, fără o majoritate clară și un interes politic puternic, este posibil ca și această lege să fie pusă în așteptare pentru o perioadă nedeterminată.
