Debitul Dunării a atins cel mai redus nivel din ultimele două decenii, declanșând o criză severă în sistemul energetic al României și al regiunii. Această situație s-a accentuat odată cu oprirea preventivă a reactorului 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, măsură luată pentru a preveni avarierea gravă a echipamentelor de răcire.
În condițiile actuale, România este nevoită să importe cantități importante de energie electrică, pentru a acoperi consumul și a menține stabilitatea rețelei. Transelectrica a anunțat că necesarul suplimentar va ajunge la aproximativ 3.000 MW, fiind acoperit în principal prin importuri din Bulgaria. Capacitatea de interconectare transfrontalieră a țării noastre este estimată la circa 4.000 MW, ceea ce permite preluarea fără riscuri tehnice a acestor volume.
Producția internă de energie se află la limite critice, iar datele Transelectrica arată o capacitate totală de 5.736 MW înregistrată la 30 iulie 2026, în timp ce consumul a fost de 4.585 MW pe aceeași perioadă. Estimările pentru această săptămână indică o producție constantă între 4.000 și 4.300 MW, insuficientă pentru acoperirea cererii maxime, estimată la 7.300 MW.
Primul reactor de la Cernavodă, care în mod normal contribuie cu aproape 20% din energia țării, a fost oprit temporar din cauza nivelului scăzut al Dunării, pentru a proteja pompele de răcire sensibile la debitul apei. O defecțiune majoră ar fi putut duce la oprirea reactorului pe termen lung, cu implicații grave pentru sistem.
Pe plan regional, seceta afectează puternic centralele nucleare și hidroelectrice din statele vecine. Serbia întâmpină probleme la hidrocentralele Porțile de Fier I și II și la termocentrala Kostolac, iar Ungaria a redus producția la centrala nucleară Paks la 60% din capacitate, oprind un reactor complet.
Cel mai mare risc pentru securitatea energetică a României vine însă din sud, din Bulgaria. Ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, a atras atenția asupra pericolului reprezentat de nivelul extrem de scăzut al apei pentru centralele nucleare de la Kozlodui. Există posibilitatea opririi temporare a celor două reactoare de 1.000 MW fiecare, ceea ce ar diminua capacitatea Bulgariei de a exporta energie și ar afecta direct aprovizionarea României.
Din punct de vedere al pieței, experții atenționează asupra unei volatilitați accentuate a prețurilor. Pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) se poate înregistra o diferență record între cel mai mic și cel mai mare preț al energiei, de până la 25 de ori. Deși creșterea costurilor nu se va reflecta imediat pe factura consumatorilor, furnizorii ar putea introduce o „primă de risc” în viitoarele contracte, ceea ce va conduce la prețuri mai mari pe termen mediu și lung.
În concluzie, seceta prelungită de pe Dunăre provoacă efecte în lanț în sistemul energetic național și regional, determinând o criză de producție și o dependență crescândă de importuri, cu impact direct asupra consumatorilor și pieței de energie.
