În această vară, cele mai mari fluvii europene au înregistrat niveluri fără precedent, provocând deja efecte economice semnificative. Dunărea a determinat oprirea ambelor reactoare nucleare de la Cernavodă, în România, în timp ce Ungaria se străduiește să mențină funcționarea centralei de la Paks.
Transportul pe Rin s-a mutat în mare parte pe șosele și căi ferate din cauza scăderii debitelor, iar agricultura din bazinul Padului suferă din cauza secetei persistente. Potrivit datelor Comisiei Europene, Dunărea, Rinul, Padul și Loara au atins în august niveluri record de scăzut, fapt confirmat de agenția Reuters.
Dunărea atinge nivel minim istoric
La Budapesta, Dunărea a coborât până la aproximativ 10 centimetri, sub minimul precedent de 33 centimetri înregistrat în 2018, măsurat în raport cu reperul hidrometric, nu ca adâncime efectivă. Seceta și valurile de căldură din regiune au redus brusc debitul râurilor din centrul și estul Europei.
Conform Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, în iulie, jumătate din teritoriul Uniunii Europene și al Marii Britanii a fost afectat de avertizări privind seceta, iar 9% dintre zone au ajuns la niveluri critice, cu semne vizibile de stres la nivelul vegetației.
România suportă impactul asupra energiei nucleare
În România, nivelul scăzut al Dunării a generat o criză energetică majoră. Cel dintâi reactor al centralei nucleare Cernavodă a fost oprit la sfârșitul lunii iulie. Au fost încercate metode neconvenționale pentru a menține în funcțiune cel de-al doilea reactor, precum detonarea de stânci și dragarea albiei fluviului, dar situația s-a înrăutățit.
Pe 13 august, Nuclearelectrica a decis oprirea controlată a celui de-al doilea reactor din cauza nivelului insuficient de apă pentru exploatare. Cele două unități energetic produc, în mod normal, circa 20% din totalul energiei electrice a țării. Compania a asigurat că siguranța nucleară, populația și mediul nu sunt afectate de această măsură.
Debitul Dunării la intrarea în România a scăzut pe 11 august la un minim de circa 1.370 metri cubi pe secundă, sub o treime din valorile obișnuite pentru această perioadă.
Industria românească resimte efectele deficitului energetic
Efectele crizei energetice s-au extins și în sectorul industrial. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Dacia și Ford și-au oprit temporar activitatea, economisind astfel aproximativ 200 MW în sistemul energetic național. Ulterior, Ford România a menționat că oprirea fusese programată anterior pentru vacanța de vară.
În plus, autoritățile au solicitat și altor mari consumatori industriali să reducă voluntar consumul în orele de vârf, pentru a face față presiunii suplimentare generate de oprirea reactoarelor nucleare.
Ungaria intervine pentru a susține centrala de la Paks
La Paks, centrala nucleară care furnizează aproape jumătate din energia electrică a Ungariei funcționează acum la aproximativ 25% din capacitate, din cauza deficitului de apă pentru răcire. Autoritățile au scufundat două barje lungi de 80 de metri în Dunăre în apropierea centralei, pentru a ridica nivelul apei cu circa 20 centimetri și a menține funcționarea reactorului.
De asemenea, se lucrează la construirea unui prag submers în albia fluviului, care ar putea crește nivelul apei cu până la un metru, însă lucrările vor dura câteva săptămâni.
Premierul Péter Magyar a avertizat că, fără aceste intervenții, centrala riscă să rămână fără apă suficientă pentru operare.
Transportul pe Rin și situația în bazinul Padului
Pe Rin, debitul redus a forțat mutarea majorității transporturilor de marfă către căile rutiere și feroviare, afectând lanțurile logistice și crescând costurile. În bazinul Padului, seceta a lovit puternic sectorul agricol, compromițând recoltele și generând pierderi financiare considerabile.
Aceste fenomene reflectă un impact complex al schimbărilor climatice asupra resurselor naturale și economiilor din Europa centrală și de est.
